28 februarie Ziua Protecţiei Civile în România

Redactia - feb. 26, 2013

Anual, la 28 februarie, se sărbătorește Ziua Protecției Civile din România, eveniment care ne prilejuieşte rememorarea momentului istoric care a consfinţit înfiinţarea Apărării Pasive din România prin Înaltul Decret Regal nr. 468 din 28 februarie 1933.

Dacă până în anul 1989, obiectivul Protecţiei Civile era de a asigura alarmarea, adăpostirea, evacuarea şi protecţia populaţiei împotriva armelor de nimicire în masă, misiuni desfăşurate în special pe timpul conflictelor din cele două războaie mondiale, după Revoluţia din Decembrie 1989, apare tot mai pregnant, necesitatea unei reforme, datorate creşterii riscurilor nonmilitare, pe fondul accelerării tendinţelor de globalizare, al schimbărilor climatice radicale, al diversificării activităţilor economice şi producerii de dezastre.

În Legea Apărării Naţionale nr. 45 din 01 iulie 1994 apare în mod oficial denumirea de „Protecţie Civilă”, însă abia la 25 septembrie 1996, a fost promulgată prima lege, Legea nr. 106 – Legea Protecţiei Civile, care schimbă denumirea instituţiei în aceea de Inspectorat de Protecţie Civilă Judeţean. Conform acestei legi, misiunile protecţiei civile au fost extinse, instituţia nou creată având şi atribuţii în ceea ce priveşte apărarea împotriva dezastrelor.     

Putem spune că reforma în domeniul protecţiei civile a cunoscut practic un proces de modernizare începând cu anul 2004 prin adoptarea Ordonanţei de Guvern nr. 21 din 15 aprilie privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă. Acest act normativ a asigurat instituirea, în cel mai scurt timp, a unui cadru legal modern şi a unor mecanisme manageriale perfecţionate, menite să asigure, în mod unitar şi profesionist, apărarea vieţii şi sănătăţii populaţiei, a mediului înconjurător, a valorilor materiale şi culturale importante, pe timpul producerii unor situaţii de urgenţă şi care să permită restabilirea rapidă a stării de normalitate.

Totodată, la 8 noiembrie 2004, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 481 prin care Protecţia Civilă din România devine o componentă importantă a sistemului securităţii naţionale, 

iar în decembrie 2004, prin fuzionarea Comandamentului Protecţiei Civile cu Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari şi a structurilor judeţene corespondente a luat fiinţă Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

În acest moment putem afirma că Protecţia Civilă, prin structurile sale, reprezintă un garant generator de încredere şi siguranţă, fiind permanent în slujba comunităţii şi un element de bază al societăţii moderne, având ca deviză motto-ul „CU VIAŢA MEA APĂR VIAŢA”.

În condiţiile existenţei riscului producerii unor dezastre (cutremure, inundaţii, alunecări de teren, accidente diverse, epidemii etc), cetăţeanul are dreptul la protecţie, care trebuie să-i fie asigurat de oameni competenţi, desigur, cu sprijinul susţinut al Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă şi al celor care trăiesc în zone de risc, în conformitate cu Legea 481/2004 privind protecţia civilă, cu completările şi modificările ulterioare.

Semnul distinctiv naţional al protecţiei civile este identic celui prevăzut de Protocolul naţional nr. 1 din 10 iunie 1977 la convenţiile de la Geneva, din 12 august 1949, privind protecţia victimelor conflictelor armate internaţionale şi constă într-un triunghi echilateral albastru pe fond portocaliu. Acesta este destinat identificării organismelor de protecţie civilă, a personalului, clădirilor şi materialelor aparţinând acestora. De asemenea, nu trebuie omis faptul că, la 1 martie, este sărbătorită ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PROTECŢIEI CIVILE.

Acum, la moment aniversar, gândurile tuturor se îndreaptă spre cei care, acţionând sub deviza „cu viaţa mea apăr viaţa”, se găsesc permanent în slujba cetăţenilor pentru a-i preveni, ocroti, salva şi ajuta să învingă stihiile naturii sau orice pericole majore.