Când optimismul exagerat face mai mult rău. Ca și pesimismul la greu. În tabăra Petrolului, desigur

Dragos Trestioreanu -

Și înainte, mai ales, dar și după derbiul turului Seriei a III-a a Ligii a III-a, dintre Petrolul și AFCM Alexandria, în tabăra ploieștenilor, incluzând aici în special suporterii, era un exces de optimism atât în ceea ce privește rezultatul final al meciului de vinerea trceută, cât și, în perspectivă, vizavi de promovarea în eșalonul secund. Ante-factum, pentru destui, era o floare la ureche să treci de trupa lui Romică Ciobanu, iar a accede în Liga a II-a – și mai simplu! Cu siguranță, atunci când pornești într-o competiție al cărei țel este o mare perfomanță, respectând proporțiile, optimismul este fără îndoială un factor important. Atât pentru combatanta în cauză, cât și pentru cei din jurul ei, cei care o simpatizează și o încurajează, totodată. Însă, atunci când cu optimismul se depășește o limită, nu mai este deloc cum ar trebui să fie. Nu-i bun, deci, nici optimismul exagerat, cum nici pesimismul la greu nu-i ceva de îmbrățișat. O cale de mijloc este cea mai recomandabilă.

Stând strâmb, dar judecând (numai) drept, deși trebuia să fi fost „prima vioară” în derbi, Petrolul  nu a fost, totuși. Iar cine vrea să escamoteze realitatea de-atunci, chiar le vrea rău „lupilor”. Cine vrea să le bage în cap că au fost mai buni în acel meci și că ar fi scăpat victoria printre degete, nemeritat, așa cum le lasă câte unii impresia, aproape aș zice ca ar fi dușmanul echipei.

Petroliștii de pe teren, încurajați de cei circa 5.500 de fani din peluzae și tribune, au lupat din greu, asta fiind fără dubii, însă au dat peste o formație ambițioasă, cu jucători bine clădiți fizic și dispuși la mare efort, excelent așezați pe teren și care au dat tot timpul impresia că nu se mulțumesc cu scorul de 1-1, după ce deschiseră scorul pe arena Ilie Oană. În acest context, e bine că antrenorul principal Octavian Grigore a recunoscut franc, la final, că rezultatul a fost echitabil. Ar fi fost un nonsens să fi declarat altceva, totuși. A avut dreptate și când a spus așa ceva, dar și când a deplâns irosirea a cinci-șase ocazii de gol, de către băieții lui. Din acest punct de vedere, jos pălăria în fața tehnicianului. Nu însă și cu privire la afirmația că trebuie clădită o performanță cu răbdare – timpul nu stă în loc! -, la alcătuirea primului „11”, ba chiar și a lotului de 18 ales acum A-l lăsa să creadă altceva ar fi la fel de păgubos ca și atunci când echipa este „hrănită” cu un optimism exagerat după un 1-1 care nu-i deloc de bun augur pentru viitorul campionatului.

Tavi Grigore a oprit două zile în cantonamentul de la hotelul Vigo 20 de fotbaliști, renunțând în ziua meciului la doi dintre ei. Stupefiant, în condițiile unui duel foarte important de pe teren propriu, de care poate depinde un procent serios din șansele promovării, aleșii de a urca în tribună au fost doi atacanți: Roland Stănescu și Adrian Vintilă!!! Condiție în care Sergiu Arnăutu l-a avut drept back-up doar pe jucătorul „U 19” Cosmin Lambru, e drept al doilea marcator al Petrolului după titularul postului de vârf. Numai că, Grigore nu prea a mai avut ochi pentru Lambru, ținându-l pe bancă la Borcea, în Cupa României, la partida cu Agricola, după ce îl folosise numai în ultimele cinci minute la Chiajna, în campionat, contra Concordiei 2. Consecvent, l-a ținut pe bancă și în disputa cu Alexandria, preferând iar să improvizeze după înlocuirea lui Arnăutu, ușor accidentat. Asta ar fi una, iar alta – neasumarea niciunui risc pe atac, perpetuând acel 1-4-2-3-1 mult prea defensiv, în condițiile în care, până la meciul de la Ploiești, AFCM Alexandria a câștigat și ea tot. Au trecut deja destule etape pentru ca antrenorul principal să-și fi dat deja seama că este în suferință construcția, iar de aici și finalizrea acțiunilor ofensive. Revenirea după o pauză lungă de inactivitate a lui Claudiu Tudor a mai rezolvat din problemă, dar nicidecum (încă) la nivelul din sezonul trecut. Renunțarea la junele Lambru în fravoarea defensivului totuși Alberto Olaru, repet, fundaș central la origine, transformat apoi din fundaș dreapta sau mijlocaș dreapta în mijlocaș central, a fost o idee bizară. Și nu numai în derbi. Nici retragerea încă a o dată a lui Marius Paul Antoche pe linia de fund, alături de Jean Prunescu, în locul lui Gabriel Frâncu, nu a fost o opțiune fericită. Antoche este un mijlocaș central cu o capacitate mare de efort, „ară” terenul cu folos, joacă „box to box” și, dacă este ținut în spate, pierde mai mult de jumătate din modul de a se exprima eficient. Cât îl privește pe Arnăutu, el continuă să fie contestat de mai mulți suporteri, deși este principalul marcator, iar acum a fost și omul cu assistul. Însă, antipatia față de el a fost amplificată (și) de un gest făcut după un gol al lui. Gest care nu a fost privit ca o descătușare nervoasă, ci doar ca o jignire la adresa suporterilor. Bref, conservatorismul  în alcătuirea lotului și fixarea cu obstinație a unor posturi din echipă, fără eficiență 100%, sunt erori ale lui Octavian Grigore. Umane fără discuție, dar tot erori se numesc. Greșeli care, dacă i se ignoră, i se face un mare deserviciu. Nu numai lui, ci și echipei, aflată mereu sub o presiune imensă.

În concluzie, îmi voi menține opinia că Petrolul are un lot nu bun, ci foarte bun, atât pe planul seniorilor, cât și al juniorilor, dar alegerea și dipunerea lor pe teren, fiind vorba atât de primii 11, cât și de cele patru rezerve utilizate în diverse partide, nu se face cu inspirația necesară unei cauze atât de importante: promovarea!

„Lupii” au pierdut prima luptă, nu și războiul, dar de-acum trebuie să-și spună – sau, mă rog, să conștientizeze – că ei sunt outsider-ul, ci nu AFCM Alexandria. Statut pe care îl vor putea depăși însă dacă, la Saelele, vor câștiga disputa cu Voința Măgurele, un alt rezultat ajungând să complice mult duelul pentru promovare. Ceea ce-ar fi foarte neplăcut.

Foto: www.fcpetrolul.ro, www.digisport.ro și www.republikanews.ro