CFR Cluj e în semifinale. Urmează Petrolul? Să fie rost de vreun… deja-vu, în ultimul act al Cupei României?

Redactia -

CFR Cluj e în semifinale. Urmează Petrolul? Să fie rost de vreun… deja-vu, în ultimul act al Cupei României?

Pe 1 iunie 2013, Petrolul a câștigat trofeul Cupei României-Timișoreana pe o „Arenă Națională” colorată în galben. A fost 1-0, singurul gol fiind opera lui Jeremy Bokila. De-atunci au trecut 17 luni și s-au schimbat destule. Dar și altele au rămas la fel. Bokila nu mai este „lup”, dar fosta lui echipă este tot pe locul 3. Ca și la capătul ediției 2013-2014 a Ligii I, ca și la finele următoarei, ca și, acum, când ne mai desparte o singură etapă de returul campionatului în curs. CFR Cluj a devenit marți, 2 decembrie 2014, prima semifinalistă a competiției KO, după un thriller de prim loc în box-office: 4-3, după 0-3 ulterior unui ceas de joc găzduit de arena ce poart[ numele unui ex-fotbalist legendar, Nicolae Dobrin. Buturuga mică, CS Mioveni – care răsturnase, în „16-imi”” și sferturi, care mari precum Dinamo, respectiv Astra Giurgiu, deținătoarea trofeului Cupei României -, antrenată de Claudiu Niculescu, despre care se zvonea că ar deveni… antrenorul Petrolului, din iarnă, a fost foarte aproape de ajunge acolo unde, de foarte multă vreme, nu a mai fost vreo formație de eșalon secund autohton. Nu a fost să fie, un penalti discutabil totuși, făcut de junele Negoiță asupra unui fost petrolist, Dore, i-a readus pe ardeleni în meci, după ce fuseseră „numărați în picioare” în viscolul de la Pitești. Apoi, un  șut al lui Chanturia, ex-adversar, acum un an, în turul III preliminar din Europa League, cu Vitesse Arnhem, al „galben-albaștrilor”, a strâns scorul de pe tabela stadionului din Trivale. Iar un tertip al vizitatorilor – nu le-au dat gazdelor mingea după ce acestea o trimiseseră afară din teren, pentru a permite echipei medicale să ofere îngrijiri unui jucător al lor, izbit în plină figură de un balon șutat tare, de aproape, de către gruzin – a condus la o egalare nesperată. Intrat într-un con de umbră de ceva vreme, Tade nu s-a mulțumit doar cu transformarea loviturii de pedeapsă, ci și a vrut cu orice chip s-și facă echipa să spere la calificare, atunci când nimeni nu mai credea ca putea fi posibil (foto jos; captură Seenow). Prelungiri în acel infern de iarnă și pe un teren ca un patinoar ar fi fost tot ce nu le mai trebuia combatantelor. Un alt fost jucător care a domiciliat, pentru o vreme, la Ploiești, ex-astristul Ivanovski, a pus însă capăt chinului, marcând golul unei victorii incredibile a CFR-ului, cu 4-3, gol consemnat tot în prelungiri, dar în cele dictate de arbitru! Cu probleme financiare delicate, Felgueiras – ce gafă de începător a făcut la golul al treilea al Mioveniului! – și coechipierii lui au arătat că se poate spera încă la performanțe, vezi locul 2 în ierarhia primei ligă și accederea în penultimul act al Cupei României-Timișoreana.

Învingătoarea din 2013 a CFR-ului trece, și ea, acum, printr-o perioladă apăsătoare, cu trei dintre membrii consiliului de administrație reținuți pentru cercetări și amânându-li-se, pentru 24 de ore, recursul împotriva arestării lor timp de 29 de zile. Și totuși, ca și echipa din cartierul clujean Gruia, Petrolul depășește, cu brio chiar, clipele de cumpănă – poziția a treia în clasamentul celui dintâi eșalon, respectiv speranța că îi va urma pe „alb-vișinii” în semifinalele Cupei României, cu gândul – de ce nu? – reeditării partidei din Ziua Copilului, de acum aproape un an și jumătate. Joi, 4 decembrie, de la ora 18.00, pe o arenă mică din mijlocul Ardealului, „Trans Sil”, gol-6găzarii vor trebui, la rândul lor, să demonstreze că a fi profesionist cu adevărat înseamnă a trece peste orice moment neplăcut și a dovedi că valoarea nu poate păli sub influențe colaterale sportului rege. Reușita echipei antrenate de-acum de interimarul Francisc Dican poate fi un exemplu mobilizator pentru o formație care are în componența ei fotbaliști ce pot, câteodată chiar de unii singuri, decide un meci, o calificare. O pot face și în deplasare, pe terenurile străine simțindu-se, adesea, mai bine chiar decât acasă. Fapt concretizat în joc și rezultate pe măsură. Sigur că fără mai mulți dintre titulari, accidentați mai de curând sau de ceva timp, în condițiile în care grupării ASA Târgu Mureș nu îi va lipsi decât căpitanul N’Doye, nu va fi deloc ușor. Însă, repet, valoarea generală a efectivului ploieștenilor, dovedită și pe arena Ilie oană, în acest tur de campionat al Ligii I, la acel 2-0 cu distribuția lui Cristi Pustai, trebuie să-și spună cuvântul. Deși apropierea vacanței și a unor vremuri presupus tulburi ar putea împieta asupra concentrării, nu trebuie să fie cazul și pe planul ambiției. Așa cum s-a văzut și cu Dinamo, la București, recent, când numai un portar în zi de grație a făcut ca „lupii” să nu treacă, în ierarhia Ligii I, peste primii calificați în semifinalele Cupei României-Timișoreana, la fel se speră a fi și la Târgu Mureș. Petrolul – dacă se va și califica – și CFR s-ar putea întâlni și în semifinale, e drept, însă – cu siguranță – fanii găzarilor și-ar dori să nu se întâmple deloc așa și să ia astfel încă o dată drumul celui mai mare stadion din România și să-l îmbrace iar în straie galbene, la o finală cu „alb-vișniii”. Se zice că, după ploaie sau ninsoare, iese soarele. Va ieși și pe… ulița petroliștilor?