Despre o sărbătoare transformată în dramă! Pe „Ilie Oană”, în ceasul al 12-lea al meciului dintre România „U 19” și Ucraina „U 19”

Dragos Trestioreanu -

Despre o sărbătoare transformată în dramă! Pe „Ilie Oană”, în ceasul al 12-lea al meciului dintre România „U 19” și Ucraina „U 19”

Într-un moment în care toată lumea amatoare de sportul rege, în țara noastră, se văita de scăderea drastică a nivelului fotbalului, de lipsa jucătorilor capabili de a schimba soarta actuală a acestei discipline sportive, de marasmul financiar tot mai stăpânitor la cluburi, o rază de soare a apărut parcă de niciunde. S-a descoperit o echipă națională de juniori, cu băieți de la cluburile de prim eșalon românesc, dar numai, și de la altele, chiar cu nume, din străinătate. O selecționată care să distrugă clișeul că nu am avea… viitor în soccer-ul autohton! România „U 19” – antrenată de Adrian Boingiu și fostul tehnician secund petrolist Răzvan Rotaru, construită însă grație unei idei strălucite a ex-jurnalistului Andrei Vochin, aprobată și aplicată legal, imediat, de către președintele FRF, Răzvan Burleanu, idee bine cunoscută deja – părea 99,99% să spargă tiparele din ultimii foarte mulți ani și să răsplătească astfel eforturile organizării la noi a unui Tur de Elită, antecameră a turneului final al Campionatului European din Finlanda, de la vară.

Acest Tur de Elită a avut o istorie specială. Gazdă trebuia să-i fie terenul de la Centru Național de Fotbal de la Buftea, dar ninsorile abundente iscate din senin, în ultima decadă a primei luni a primăverii calendaristice, i-au obligat pe cei de la FRF să recurgă în disperare de cauză la… arena Ilie Oană, din Ploiești. Acolo unde, s-a muncit pe rupte, ca zăpada, în strat gros, să fie îndepărtată „pe repede înainte”, iar pe gazonul curățat, ca și pe un… ger de crăpau pietrele, Vlad Dragomir – de la echipa a doua a Arsenalului din Londra – și coechipierii lui au jucat de parcă bifau o finală, ci nu un debut la un turneu hai să-i zic semifinal! A rezultat un incredibil 4-0 cu Serbia „U 19”, un scor la care, cu siguranță, nu se gândise nici cel mai optimist parior, dar nu numai el! Un meci în care vedetele au fost Alexandru Mățan și Tudor Băluță, ambii de la Viitorul, și Olimpiu Moruțan, de la FC Botoșani, ultimul arvunit deja de FCSB, club la care va ajunge în vară. Tot un mic star a fost și căpitanul mai sus-menționat, „englezul” Dragomir. A urmat însă, așa cum se întâmplă în mod mai obișnuit pe la noi, o scădere de tempo, totuși încă un succes, dar obținut „a la Pyrrhus”: 2-1 cu Suedia.

O Suedie care a deschis scorul devreme, pe „Ilie Oană”, și a fost supusă cu mari emoții de către gazda sa din România, cea care s-a bazat iar pe Mățan, autorul răsturnării scorului de pe tabelă, după ce Băluță egalase. Cu 6 puncte, din tot atâtea posibile, cu un golaveraj de 6-1, cu trupa sa de mingicari, îmbinată cu truditori, România „U 19” era cu aproape… ambele picioare coborând din avionul de Finlanda. Mai ales că adversara sa din meciul decisiv, ce părea deja o formalitate pentru tricolori, debutase cu o remiză albă, 0-0 cu Suedia, și trecuse de biata Serbie doar cu 2-1, golul victoriei venind abia în prelungirile dictate de arbitru. Ucraina „U 19”, căci despre ea este vorba, părea astfel a fi „carne de tun” pentru starurile de la Arsenal, Genoa, Slavia, Rennes ori FCSB, Viitorul, CSU Craiova sau Dinamo. Și totuși, s-a scăpat ceva din calcul: MENTALITATEA! Importanța ei, într-un joc decisiv, de care pe care!

România „U 19” – Ucraina „U 19” a fost un meci despre care nu ar fi trebuit scris imediat după terminarea lui, la cald adică. Asta pentru că, dacă o echipă care l-a început cu 4 puncte și golaveraj 2-1 și l-a terminat adjudecându-și, în depalsare, calificarea pentru turneul final din țara nordică, iar alta avea toate atuurile de a o face ea, dar nu a făcut-o, incredibil, numai venin ar fi curs din vârful pixului sau numai invective ar fi sărit de pe tastatură. Mult mai importantă decât o cronică rapidă a fost o analiză la rece, odată ce sentimentele de irosire și frustrare ale martorilor oculari de la fața locului s-au mai risipit. Însă, nu trebuie căzut nici în eroarea chiar și a unor reprezentanți serioși ai presei centrale, gata mereu să cocoloșească orice puști cu aere de vedetă. Dacă coplul acela ar înțelege sensul evitării reproșurilor, ar fi excelent, numai că mă îndoiesc că așa se va și întâmpla. Concret, nu cred că numărul 8 dintre tricolorii „U 19”, odată trecut la FCSB, atunci când va marca primul său gol în echipamentul roș-albastru, în oricare meci se va întâmpla, nu va fi tentat să repete fița din minutul 77 al jocului cu Ucraina! Dacă până și fostul, și actualul său patron nu au mai pus „batista pe țambal”, căutându-i iar în coarne, dezolați de lipsa de implicare la FC Botoșani a lui Moruțan după ce a semnat cu FCSB, au reacționat – unul, Valeriu Ifitme, pentru că nu mai ajută echipa (încă a) lui, iar altul, Gigi Becali, că deja a devenit nesigur dacă a plătit mult pentru o pepită sau doar pe… un suflat cu aur -, atunci e clar! Oricum am da-o, certându-l sau nu, Olimpiu Moruțan a răpit visul coechipierilor săi de a merge la turneul final al Europeanului!

Nu fecesebistul Andrei Vlad, când a trecut pe sub minge la golul de 1-1, nu olteanul Vladimir Screciu (consolat de selecționerul Boingiu, vezi foto), ezitant la cel de 1-2 pentru ucrainieni, au pierdut meciul, să fie limpede așa ceva! Numai actualul botoșănean, originar din Cluj, a făcut-o! Doar el! După o minge pe care portarul adversarilor a respins-o în picioarele lui, de unde a sărit chinuit în plasă, nu s-ar fi cuvenit un tricou scos și fluturat cu patos, pentru că avea deja un avertisment, primit cu puțină vreme mai înainte, iar al doilea se știa la ce va conduce. Și totuși, amnezie sau ce?, junele Olimpiu a „călcat pe bec”. Și-asta a fost! Bref, și-a lăsat echipa cu un om mai puțin! Atunci când mai erau destule minute până la final, fiind de așteptat că Ucraina „U 19” va miza, de-atunci încolo, pe totul sau nimic! Și i-a ieșit, deoarace a avut MENTALITATE ucrainiană, ci nu una românească! Peste ani, în Europa, la cluburile mari sau în cupele continentale, vor ajunge astfel de jucători, nu ifosari! Sigur că Moruțan nu era singurul de care depindea victoria sau remiza, fiind destul și un rezultat de egalitate, mai erau și alții. Dar Mățan fusese înlocuit neașteptat – eroare de antrenor! – și celorlalți deja le tremurau… chiloții, sugestive fiind rugămințile rezervelor către suporteri de a-i încuraja pe colegii din teren ai lor! Lecția? Dacă nu se umblă urgent la MENTALITATE, aplicând chiar pedepse severe, vor mai fi destule… Ucrainii care să ne ia calificarea în ceasul al 12-lea! Cun s-a întâmplat pe „Ilie Oană”, într-o seară de primăvară friguroasă, cu impresarii Cătălin Sărmășan și Lucian Marinescu venind cu speranță pe stadion pentru ca ai lor „copii” pe care i-au dus în Anglia, Vlad Dragomir și, respectiv, Marco Dulca, să ajungă la turneul final de la Euro. Și-astfel să mai poată să le ceară Arsenalului, ca și lui Swansea, ceva… lire sterline în plus, la contractele juniorilor! Dacă acesta e viitorul, vai de trecut! Degeaba duci mâna la inimă, la imn, dacă nu ai, deasupra ei, și minte!

P.S. În avancronica acestui meci, scriam că sunt martorul celei bune generații de juniori români din ultimii mulți ani. Se pare că… m-am grăbit, entuziasmându-mă peste poate după două meciuri, deși ar fi trebuit să îl aștept și pe ultimul!

Foto: www.frf.ro, www.gsp.ro și www.digisport.ro