Uimitoarea numire post-retragerea în spate a fostului antrenor principal al Petrolului

Dragos Trestioreanu - nov. 22, 2017

Am fost la Popești-Leordeni, sâmbăta trecută, acolo unde Petrolul a câștigat greu, pe final de meci, și astfel a terminat turul pe prima poziție a ierarhiei Seriei a III-a din Liga a III-a. La final, băieții au făcut săritura în noroi chiar în fața antrenorului principal al lor. Cel care i-a felicitat pe rând. Apoi, la vestiare, s-a bucurat împreună cu ei, sărind și el și cântând de mama focului. Cum nu-l mai văzusem niciodată. Chiar așa se putea exterioriza un tehnician care știa că tocmai condusese ultimul meci pe banca Petrolului?!? Nu prea îmi vine să cred.  Mai degrabă, un semnal pentru ce urma să fie venise înainte de golul decisiv al lui Alex Ciocâlteu. Înaintea acestuia, Jorj Mădălin Mihailovici, ca niciodată, a plecat de la arenă mai devreme de ultimul fluier!!! De ce, oare? Astfel m-am întrebat, atunci, bănuind doar că l-au copleșit emoțiile de după egalare și ale finalului ce se anunța încins, de-a dreptul. A doua zi avea să se și propage zvonul că A1 ar fi decis să facă un pas în spate! Mai pe înțelesul tuturor, să lase treningul pentru costum, renunțând la postul de antrenor principal pentru, probabil, unul de director sportiv. Dar vom afla care vor fi noile sarcini ale sale.

Ciudată inițiativă, nimic neaunțând-o!  Nu o s-o numesc totuși demisie, pentru că omul rămâne în club. Sau, mă rog, hai sa-i zic o demisie de catifea a unui simbol al Petrolului, cu darul de a escamota o posibilă demitere. De ce nu? Antrenorul s-a retras având de partea sa următorul bilanț al unui an și jumătate la cârma trupei „lupilor”: niciun eșec și doar câteva remize!  În campionat și în Cupa României, eliminarea din toamna aceasta din competiția KO venind doar după loviturile de departajare. Dar și pierzându-se șansa unei rețete financiare în optimi, când se putea aduce o echipă de prim eșalon pe „Ilie Oană”. De-un traseu cu meciuri numai pe propriul teren nu are rost să mai comentez, fiindcă este lesne de dedus că valoarea adversarelor prim-divizionare creștea exponențial cu fiecare fază a întrecerilor.

Și-atunci, de ce A1 s-a lăsat copleșit de presiune și a renunțat la post? Cel puțin, așa a declarat că s-a întâmplat. Se poate gândi că a făcut-o precum un șofer de basculantă, care a simțit că una e să conduci un utilaj greu și alta o finețe de… Logan, ca să zic așa. Părere cvasi-unanimă, antrenorul Petrolului a avut la dispoziție cel mai bun lot din serie. Dar, să nu ne ascundem după deget, nu l-a făcut să-și supună clar toate oponentele. Fără dubii, adică. Nu a creat o trupă care să câștige mereu la scor, evitând astfel emoțiile de pe final de partide. Nu a făcut spectacol decât rar, a învins adesea la limită, după transformarea unor penaltiuri, acasă a marcat ușor, nu o dată, din faze cu poarta goala în față, a (cam) scos din ghete cel puțin trei fotbaliști de profil ofensiv, aproape resemnându-i etc. Bref, pe teren nu a fost… Dream Team-ul visat – și construit, de fapt – în vară! Iar cum nu poți da vina pe 24 de fotbaliști câți au fost în mare parte a turului, deoarece nu au jucat de capul lor, s-a decis că, pentru siguranța atingerii țintei, e mai bine – probabil de comun acord – să vină altcineva în loc. Iar acel altcineva să fie tocmai… egalul din derbiul turului de pe arena Ilie Oană! E mai tânăr, a bifat trei promovări, zice statistica, a făcut din – pardon! – rahat bici cu lotul avut la gruparea care a scos un X meritat la Ploiești, fără să fi fost deloc superior valoric, a condus cu acesta ierarhia seriei, pentru o vreme, și – fără golul lui Ciocâlteu, de după propria victorie de pe „Columbia” – putea termina chiar în calitate de campion de toamnă. Nu știu cine l-a ales pe antrenorul Alexandriei să-i ia locul celui retras la birouri, dar știu că noul tehnician trebuie lăsat să demonstreze ce poate. Dacă tot a fost adus. A jucat în Prahova, este originar dintr-un județ vecin, Dâmbovița, fiind născut la Pucioasa, are un obicei atipic înainte de meciuri – dar toate la timpul lor! – și sunt convins că se va așeza pe banca Petrolului cu o mare ambiție de a reuși. De a arăta că toate aceste cârcoteli de-acum nu-și aveau deloc rostul. Cu siguranță că, dacă nu s-ar fi scris pe siteul unui cotidian central de sport, cum că ar exista tratative cu trei antrenori având în CV echipe din Liga 1, acest strâmbat de nas nu ar mai fi existat. Mai ales că simpatizanții ex-ului nu ar mai fi avut ce zice, câtă vreme li s-a spus, cu subiect și predicat, că a fost vorba despre o retragere auto-asumată, ci nu de un… brânci de pe bancă, dat de către cineva anume.

În așteptarea anunțului oficial al numirii actualului cârmaci al formației „galben-albaștrilor”, care se știe deja cine este, de fapt, nu pot decât să-mi amintesc – păstrând, evident, proporțiile – de cele ale lui… Cosmin Contra și Constantin Schumacher, e drept că în condiții total diferite unul de altul, dar și de una din alt sport de echipă local. La început de februarie 2016, echipa de baschet masculin CSM Ploiești, având același obiectiv de promovare în eșalonul imediat superior, a dat lovitura unei contracandidate, suflându-i antrenorul și trei jucători! Urmarea? CSM a promovat, dar nu s-a mai înscris, apoi, în Liga Națională, din motive bine cunoscute, dar Știința București – acolo de unde fuseseră aduși tehnicianul Eugen Ilie și jucătorii Andrei Căpușan, Amedeo Casale și Tudor Gârbea – a ratat calificarea în Final Four-ul de accedere în primul eșalon! Posibil ca, după același tipar, fiindcă se zvonește și despre transferarea unor fotbaliști de la AFCM Alexandria la Petrolul, să fi acționat și conducerea găzarilor, mergând astfel pe principiul „omoară-ți contracandidata, luându-i sufletul” ! Vom vedea…

UPDATE. Joi, 23 noiembrie 2017, la opra 13.00, va fi prezentat noul antrenor principal al FC Petrolul.