Monumentul din Bușteni – simbol al eroismului ostașului român din Primul Război Mondial

Constantin Dobrescu -

Monumentul din Bușteni – simbol al eroismului ostașului român din Primul Război Mondial

„Fără eroi e frig în istorie.”

Imediat după Primul Război Mondial se crease o anumită stare de spirit, o adevărată euforie monumentalistică.

            Autoritățile locale, diverse societăți culturale, persoane particulare organizează subscripții pentru ridicarea unor monumente în amintirea eroilor.

Numărul comenzilor era atât de mare, sumele atât de derizorii, încât comanditarii încep să se adreseze nu numai unor sculptori de valoare, ci și unor nechemați, practic puțin dotați sau emfatici. Şi așa sunt ridicate o puzderie de troițe, mai mult sau mai puțin pictate, o mulțime de vulturi, mai mult sau mai puțin victorioși, soldați – în numele Mărăștilor și Mărășeștilor – mai mult sau mai puțin dezbrăcați, învârtind puștile ca pe ghioage, nuduri feminine, mai mult sau mai puțin triumfătoare, etichetate drept „victorii”, „glorii” sau “țara recunoscătoare”, în fine, busturi de eroi cu ochii goi și suflete pustii, realizate după fotografii, dar cu nelipsitele coronițe de lauri pe soclu sau deasupra soclului.

            În fața acestei invazii monumentalistice, autoritățile centrale hotărăsc înființarea unei comisii la nivelul Ministerului Artelor, pentru a aviza proiectele. Președintele comisiei era Ion Minulescu, printre membri numărându-se Ion Jalea, Corneliu Medrea, Tudor Vianu etc.

            În orașul Bușteni, locuitorii au luat inițiativa ridicării unui monument “din piatră și bronz” pentru “cinstirea eroilor din localitate căzuți pe câmpul de luptă pentru mărirea și întregirea neamului românesc”.

Acest monument a fost executat de cunoscutul sculptor bucureștean I. Dimitriu-Bîrlad și de ing. Mircea Radu și a costat suma de 1.088.550 lei, fiind inaugurat oficial și cu deosebit fast, la 9 septembrie 1928. Locuitorii au luat inițiativa ridicării acestui monument, deoarece pe Valea Prahovei s-au purtat lupte înverșunate cu trupele germane-austro-ungare și o parte a acestor lupte au avut loc și prin împrejurimile Buștenilor. Pentru a aminti generațiilor viitoare eroismul celor care “și-au jertfit viața pentru apărarea și mărirea patriei, care deși au murit cu dureri trupești însă cu speranțe mari în izbânda neamului” și pentru a imortaliza numele celor 52 de soldați, originari din Bușteni, căzuți pe câmpul de luptă.

Primăria orașului Bușteni a aprobat, în urma unui concurs de machete, oferta sculptorului I. Dimitriu-Bîrlad pentru suma de 300.000 lei. Monumental trebuia să fie “frumos exemplu pentru generațiile viitoare, încălzindu-le de patriotism de care țara noastră are atâta nevoie.”

Ion C. Dimitriu-Bîrlad (1890-1964) a absolvit Școala de Belle Arte din București, fiind remarcat de sculptorii Dimitrie Paciurea și Fritz Stork. Ulterior, a studiat și la Academia Julien din Paris (1913-1914). Între anii 1910-1911, a urmat cursurile Școlii Militare de Infanterie din București. A participat la Războiul de Întregire a Neamului. A fost supranumit “sculptorul ostașilor”. A cunoscut suferințele apărătorilor gliei strămoșești, modelând, apoi, chipuri și ipostaze umane.

I.Dimitriu-Bîrlad este bunicul cântăreței Margareta Pâslaru.

            Cu toate că s-a afirmat ca autor de monumente ale eroilor din Primul Război Mondial, sculptorul este și autorul multor busturi dedicate unor personalități ale științei și culturii, precum G. Enescu, N. Iorga, Vasile Pârvan, Ion Creangă, Mihai Viteazul, Elena Cuza.

De asemenea, a realizat busturile unor ploieșteni ca prof. Raul Bulfinschi, I.C. Negruzzi.

Sculptorul l-a ales pe caporalul Constantin Mușat “ca simbol al virtuților ostășești ale soldatului român”, deoarece a fost impresionat de gestul acestui ostaș.

În realizarea acestui monument, sculptorul pune accentul pe latura umană a înfruntărilor și copleșește tocmai pentru că redă dramele oamenilor mărunți, ale celor care luptă inegal cu dușmanul. Lucrarea lui Dimitriu-Bîrlad este și un adevărat document care recuperează imaginea unei vieți pline de privațiuni și umilințe, atât pe front, cât și în spatele liniilor și contribuie la reconfigurarea micii istorii, a memoriei colective. Astfel, această mică istorie oglindește eroismul supraviețuirii, care, repovestit în alți termeni și glorificat devine, ulterior, o parte a istoriei mari.

Monumentul se numește “Caporalul Mușat aruncând ultima grenadă” și face parte din categoria monumentelor de for public ridicate prin subscripție publică.

Au contribuit la ridicarea lui, cu sume însemnate de bani, și cetățeni din toată țara veniți la Bușteni, cunoscută stațiune climaterică, precum și reprezentanți ai autorităților județene, ministerelor etc.

Documentele de arhivă ne relevă cine a fost eroul și ce fapte de arme a săvârșit.

Caporalul Mușat Constantin s-a născut în comuna Crucea, jud. Ialomița, și era fiul lui Ioan și al Chirei Mușat. Era necăsătorit, de meserie croitor și făcea parte din Regimentul 2 Grăniceri.

Fiind rănit și internat în spitalul militar de la Iași, comisia medicală va propune ca Mușat Constantin să fie reformat, din cauză că i s-a amputate brațul stâng, drept consecință a unei plăgi provenite de la o schijă, pe câmpul de luptă.

Caporalul Mușat Constantin solicită cu multă bărbăție și însuflețit de cele mai frumoase sentimente de dragoste de țară să nu fie reformat și să fie retrimis pe front, ca aruncător de bombe, având mâna dreaptă în bună stare. Pentru faptele sale de arme a fost avansat caporal şi citat la Marele Cartier General prin înalt ordin de zi nr. 32/12 feb. 1917, semnat de Regele Ferdinand.

Eroul a murit în luptele din satul Nicorești, județul Bacău, pe frontul de la Oituz, în ziua de 31 iulie 1917 și a fost înmormântat pe câmpul de luptă. Mormântul său se află acum pe teritoriul satului Bahna, com. Bogdănești, jud. Bacău, după cum îi comunica primarului comunei Bușteni avocatul invalid de război Mihail I. Văgăonescu, din Bacău.

Profesorul Petre R. Petrescu îl compară pe grenadierul Constantin Mușat cu eroina Ecaterina Teodoroiu.

La 1 noiembrie 1911, Constantin Mușat a fost înmatriculat la centrul de recutare Ialomiţa din Călărași în registrul inițial al Regimentului de Infanterie “Matei Basarab-Dobrogea” și apoi la Regimentul 2 Grăniceri.

Iată cum îl descrie prof. Petre R. Petrescu pe Constantin Mușat, pe care l-a cunoscut în anul 1902, fiindu-i învățător la școala din Bogata: “Era de statură mijlocie, pieptos, cu vorba hotărâtă și deschis la suflet.”

A absolvit școala cu media 8,65, fiind elogiat de toată comisia.

În continuare, profesorul său arăta că viitorul erou avea calități de lider: “Era un vrednic conducător al celorlați, impunându-li-se prin calități deosebite, prin evidente trăsături de caracter, care, mai târziu, aveau să se afirme și în cel mai greu moment de încercare a puterii omenești, în lupta pentru existența neamului și a patriei.”

Deoarce și ialomițenii îl revendicau ca fiind al lor, Consiliul Local Călărași în 1942 (la vremea aceea Călărașiul era reşedinţa județului) preconiza să-i ridice eroului un mausoleum pentru înhumarea Eroului grănicer Mușat Constantin “originar din județul nostru”.

Acest mausoleum nu s-a mai ridicat pentru a păstra veșnică amintire eroului caporal. Abia în octombrie 1994, în satul Floroaica, comuna Vâlcelele, județul Călărași, i s-a ridicat un binemeritat monument. Bustul eroului, opera sculptorului Florin Mustea, de la Studioul de Arte Plastice al Armatei, este din bronz iar soclul statuii din beton mozaicat. Realizarea monumentului a fost posibilă datorită eforturilor unui fiu al satului Floroaica, col.(r) farmacist Dumitru Răducanu și a sprijinului primit de acesta din partea Ministerului de Interne.

Relevăm acestea, deoarece puțini știu (mai ales tânăra generație) cine a fost acest erou și ce simbolizează eroismul ostașilor români căzuți pentru realizarea idealului național. O copie a acestei statui se află amplasată și în municipiul Brăila. La inaugurarea monumentului, în 1928, a participat și Regina Maria.

Redăm mai jos un set de 23 de documente din fondul Primăria orașului Bușteni, care relevă patriotismul locuitorilor din Bușteni, modul în care au știut ei să cinstească memoria eroilor căzuți pentru realizarea unității naționale și sacrificiile materiale făcute în vederea realizării acestui monument, ecoul stârnit de inițiativa ridicării monumentului din Bușteni. Aceste documente vin să completeze imaginea și informațiile atât despre eroul Mușat cât și despre acest monument din Bușteni.

 

1.

“Bușteni, 1919 iunie 23

Proces-verbal încheiat cu ocazia Constituirii Comitetului pentru Ridicarea Monumentului Eroilor din Bușteni, ce trebuie să caute prin toate mijloacele de care dispune cu ajutorul cetățenilor să strângă un fond care să fie destinat ridicării unui monument ce se va așeza în locul cel mai de vază din comună și pe care monument să se sape numele tuturor eroilor ce și-au sacrificat viața pe câmpul de luptă. Acest comitet se compune din 40 persoane.”

“Proces-verbal

Astăzi, 23 iunie 1919

Noi, A. Jinga, primarul comunei Bușteni, pentru aducerea la îndeplinire a executării ordinului Nr. 1282/ 919 al Ad-ției plășii Peleș, convocând în pretoriul primăriei fruntașii acestei comune pentru constituirea unui comitet care să caute prin toate mijloacele de care dispune, cu ajutorul cetățenilor, să strângă un fond care să fie destinat ridicării unui monument ce se va așeza în locul cel mai de vază din comună și pe care monument să se sape numele tuturor eroilor ce și-au sacificat viața pe câmpul de luptă.

Astăzi, data sus arătată, întruniți în scopul srătat, luând cunoștință de înfăptuirea recompensei meritată acestor eroi căzuți pe câmpul de onoare în Campania din 1916-1918 în acest scop am procedat la alegerea comitetului și care sunt următoarele persoane:

1)Președinte Dr. Colceag

2)Vicepreș. A. Jinga

3)”

4)Casier I.P. Bănescu

5)Secretar C. Rădulescu

6)Membru Carol Schiel

7)”Oto Schiel

8)”D.C. Ghinescu

9)”D. Stănculescu

10)”P. Vornicu

11)”Friderich Schiel

12)”Herman Lerher

13)|”D. Bănescu

14)”S. Brăgău

15)”V. Volintiru

16)”P. Cojocaru

17)”N. Aldea

18)”Alex. Borlea

19)”Stef. Săvulescu

20)”Dr. Constantinescu

21)Membru Gh.N. Oancea

22)”Vasile Rădulescu

23)”Seraf. Georgescu-paroh

24)”Șeful gării Bușteni

25)”poștei

26)”Gh. Runcănaru

27)”C. Rotărescu

28)„Gh. Roșculeț

29)„Gh. Constantinescu

30)„Preș. Băncii “Gh. Lazăr”

31)„Băncii Poiana Țapului

32)„Gh. Crivăț

33)„V. Teodorescu

34)„Iancu Ștefănescu

35)„Radu Reit

36)„Gh. Brașoveanu

37)„Costică Popescu

38)„Ion Mănescu

39)„Ion I. Trică

40)„Gheorghe Câmpulungeanu

 

            Acest Comitet va lucra din toate puterile pentru aducerea la îndeplinire a acestui ideal ce se impune oricărui bun român, de asemenea mai hotărâm ca într-o ședință viitoare să desemnăm un președinte onorific, dintre persoanele marcante care pot fi și din altă localitate, având sentimente patriotice în sprijinul acestui scop.

  1. președinte, vicepreședinte, casierul și secretarul vor pregăti toate lucrările ce necesită pentru aducerea la îndeplinire cu restricțiunea că nu se va lua nicio hotărâre importantă fără avizul întregului comitet.

Pentru care am adresat prezentul proces verbal.

Urmează semnăturile.

Indescifrabil

Primăria Bușteni,”

(Arhivele Naționale Prahova, Fond Primăria orașului Bușteni, dosar 13/ 1919, f.1

 

2.

“Bușteni, 4 Iunie 1925

CIRCULARĂ adresată fruntașilor din Bușteni privind dizolvarea vechiului Comitet privind ridicarea Monumentelor Eroilor din Bușteni și alegerea unuia care să pornească o vie acțiune pentru pentru strângerea fondurilor necesare terminării acestui document.”

“Bușteni, 4 iunie 1925

La 23 Iunie 1919, s-a constituit un comitet pentru ridicarea unui monument eroilor neamului din această comună căzuți pe câmpul de luptă pentru întregirea neamului. Acest comitet, pe de o parte compus din multe persoane, ce azi nu mai depend de comuna noastră, iar pe de altă parte în anii din urmă au fost multe de refăcut, s-a cam neglijat ridicarea monumentului și din această cauză urmează a ne aduna spre a dizolva vechiul comitet și a alege unul care să pornească o vie acțiune pentru strângerea fondurilor necesare terminării acestui monument.

În acest scop delegat de însuși Președintele comitetului vechi, am onoare a vă ruga să binevoiți a lua parte, în localul băncii, unde vom discuta calea de urmat în această chestiune precum și darea de seamă de ce s-a putut face până acum.

Consfătuirea și alegerea unui nou comitet va avea loc în ziua de 8 iunie a.c. ora 5 p.m. când vă rog a nu lipsi de la această consfătuire, fiind de un mare folos.

De vederea și întocmai urmare vă rog a semna pe verso paginei.

Cu toată stima,

Ioan Bănescu

Casierul vechiului comitet.

(urmează semnăturile celor 36 membri)”

(Arhivele Naționale Prahova, Fond Primăria orașului Bușteni, dosar 13/ 1919, f.22)

 

3.

“Bușteni, 1927 august 6

CIRCULARĂ prin care Comitetul pentru ridicarea monumentului eroilor din Bușteni face cunoscut că a lansat liste de subscripție pentru strângerea fondurilor necesare acestui monument.

Comitetul pentru ridicarea

Unui monument Eroilor

Comunei Bușteni

Nr. 1672

1927 august 6

 

 

Bușteni, 1927 august 6

 

Stimați domni,

Pentru strângerea de fonduri necesare facerii unui monument Eroilor din această comună, care s-au jertfit pentru mărirea Patriei, s-a constituit un Comitet dispunând lansarea unor liste de subscripție și făcând apel către toți bunii cetățeni ai acestei commune, ca să contribuie după puterea fiecăruia.

Cunoscând dragostea ce aveți pentru comuna noastră, ne permitem a vă înainta lista de subscripție N., cu rugămintea a o primi, rugând prietenii și cunoscuții Dvs. Să contribuie cu orice sumă ar voi, spre a se putea strânge sumele necesare constituirii cât mai urgent posibil. Lista și sumele adunate vă rugăm a ni le depune până la data de 15 septembrie a.c., urmând a da acont sculptorului căruia i se va încredința această lucrare.

Primiți vă rugăm stimate Domn, încredințarea osebitei noastre stime.

Președinte de onoare, Indescifrabil

Președinte active I. Bănescu”

(Arhivele Naționale Prahova, Fond Primăria orașului Bușteni, dosar 13/ 1919, f.34)

 

4.

“București, 25 septembrie 1927

Oferta sculptorului Spiridon Georgescu din București adresată Președintelui Comitetului pentru ridicarea monumentului eroilor din Bușteni de a ridica acest monument.

Domnule Președinte,

Un monument al eroilor morți atât de vitejește pe altarul întregirei neamului, în aceste regiuni, l-am idealizat printr-un Leu, simbol al forței biruitoare, stând pe trofeele inamice.

Acest monument a cărei machetă în gips o prezint Dlor Voastre, având următoarele dimensiuni: înălțimea totală e de 4,55 m din care înălțimea soclului e de 2,65 m; înălțimea Leului e de 1,90 m. și lung de 2,20 m și baza de 1,20×0,60, pe soclu am rezervat un medallion având în diametru 0,55 pe care va fi făcut portretul Regelui Ferdinand întregitorul neamului, baza soclului e de 2,70 m x 2,23 m, Leul și medalionul vor fi de bronz iar soclul din piatră de Albești-Câmpulung, costă 370.000 lei.

Făcând Leul de 1,54 m păstrând totuși înălțimea soclului 2,65 m costă 320.000 lei

Dle Președinte, pentru a mă apropia de suma de care dispuneți vă rog să mă credeți că am făcut sacrificiul cel mai mare cu putință, numai și numai ca acest monument să se poată înfăptui cu un ceas mai devreme.

În cazul că Dvoastră împreună cu comitetul veți aproba oferta mea și în maxim 3-4 săptămâni îmi veți încredința execuția lucrărei, vă pot asigura că monumental se poate inaugura de ziua eroilor.

Primiți Dle Președinte deosebita considerațiune ce vă păstrez.

Sculptor Spiridon Georgescu

Str. Aquila 76

București”

(Arhivele Naționale Prahova, Fond Primăria orașului Bușteni, dosar 13/ 1919, f.79)

 

5.

“București, 22 septembrie 1927

Oferta sculptorului Dimitriu Bîrlad din București adresată Primăriei Comunei Bușteni referitor la executarea statuii monumentului eroilor din comuna Bușteni pentru suma de 300.000 lei. Statuia turnată în bronz reprezintă pe caporalul Mușat aruncând ultima grenadă.

Văzut de noi astăzi

25 septembrie 1927

Președinte de onoare

Active I. Bănescu

Membrii indescifrabil

 

Oferta

 

Mă oblig a executa alăturata machetă în bronz în mărimea de cca 3 m., cu 300.000 lei , iar soclul ce se vede se poate aranja împreună cu dl. Inginer din Bușteni așa fel să fie în legătură cu locul din fața gării.

În suma de mai sus intră numai statuia propriu-zisă turnată în bronz și predată la București în luna martie 1928.

Această statuie reprezintă simbolul vitejiei soldatului român fiind dat un ordin de zi de MS Regele Ferdinand I, când a cerut acest soldat să se ducă înapoi pe front numai cu mâna dreaptă cu care arunca granate.

Eu fiind impresionat de acest gest am făcut această statuie în curtea regimentului Cantemir nr.12, de unde am plecat la luptă și nu se mai găsește pe nicio piață publică.

Dv. aveți mulțumirea să ridicați acest simbol de vitejie a neamului înaintea tuturor.

Pentru aceasta pot să-l fac cu suma de 300.000 lei, fiindcă dacă l-aș face acum nu s-ar putea executa decât în cel puțin un an și prețul ar fi aproape dublu.

Pentru locul unde doriți a-l ridica se va prezenta foarte bine având gestul tocmai în direcția unde s-au dat luptele.

Modul de plată va fi următorul:

1)La facerea contractului………………….…….…Lei 100.000

2)La începerea pieselor la turnarea în bronz…………” 100.000

3)La turnarea a jumătate din piesele statuii…….……..” 50.000

4)La terminarea statuii completă și predată restul de… ”50.000

 

Total….Lei 300.000

 

București, 22 sept. 1927

Artist sculptor și profesor Dimitriu Bîrlad

Parcul Cornescu str. D. 16 București

 

Adaos la oferta alăturată pe această foaie.-

 

Mă oblig a executa și soclul numai partea de mijloc pe care vine fixată statuia de bronz, care are 1,60 m față și 1m profil; iar soclul va avea în față 1,50 m și profil 2,50 m, rămânând ca restul de pe lături și spate cu grădina să fie făcut de Onor Primăria împreună cu fondația.-

Costul acestei lucrări de pietrărie sau beton armat va fi de cca 120.000 (una sută două zeci mii) lei.

Prețul asupra soclului se va fixa mai exact când se va cunoaște ce anume trebuie să facă sculptorul și care sunt lucrările ce le face (în chestiunea amenajării locului) cei care se ocupă de aceste lucrări.

Dacă le-ați face Dvoastră întreaga parte a soclului împreună cu amenajarea cred că ar costa mai puțin, rămânând ca subsemnatul să aduc statuia turnată în bronz și așezată pe soclul ce-l veți construi după planul de față prezentat în machetă.-

Bușteni, 24 sept 927

 

Dimitriu-Bîrlad

Parcul Cornescu Str. D. 16

București”

 

(Arhivele Naționale Prahova, Fond Primăria orașului Bușteni, dosar 13/ 1919, f.82-83)

 

6.

“Bușteni, 25 septembrie 1927

Proces verbal al Comitetului pentru ridicarea monumentului Eroilor din Bușteni prin care se arată că discutându-se ofertele primate. Comitetul a ales oferta sculptorului Dimitriu Bîrlad.

Proces verbal

Ședința de la 25 septembrie 1927

prezenți următorii membri ai Comitetului pentru ridicarea monumentului Eroilor: Otto Schiel, președinte de onoare, I. Bănescu președinte active, V. Mărculescu, I. Ștefănescu, M. Aldea, M.N. Oancea, D. Bănescu și P. Constantinescu casier.

Se iau în discuție amănunțită ofertele prezentate de D-nii sculptori Emil Becher, Spiridon Georgescu, I. Iordănescu și Dimitriu-Bîrlad.

Comitetul în unanimitate aprobă oferta prezentată de Dl sculptor Dimitriu-Bîrlad cu adăogirea ca să fie predate și montat în Bușteni pe soclul ce-l va executa comitetul.

Comitetul autorizează pe Dl Președinte să facă contractul cu Dl Sculptor Dimitriu-Bîrlad și să-i aconteze lucrarea cu suma de 100.000 (una sută mii) lei. Se înțelege de la sine că suma ce se aprobă pentru executarea statue în bronz conform ofertei este de lei 300.000 (trei sute mii).

Celelalte amănunte se vor arăta în Contract. Acontul se va achita de lei 70.000 de la Comună, iar 30.000 din beneficiul serbărei date de Comitet, restul depunându-se la Fabrica de Hârtie.

Președinte de Onoare Otto Schiel

” activ I. Bănescu

Membrii comitetului

  1. Mărculescu

N.N. Oancea

  1. Bănescu
  2. Aldea
  3. Constantinescu

Casier P. Constantinescu”

 

(Arhivele Naționale Prahova, Fond Primăria orașului Bușteni, dosar 13/ 1919, f.46 copie)

 

7

“Bușteni, 25 sept. 1927

Contract intervenit între Ioan Bănescu primar și preşedintele activ al Comitetului Monumentului Eroilor din comuna Bușteni și I. Dimitriu-Bîrlad artist-sculptor din București pentru executarea statuii în bronz reprezentând simbolul vitejiei soldatului roman caporal Mușat conform machetei prezentate la concurs pentru suma de 300.000 lei.

Contract

Între subsemnații Ioan Bănescu, Primar și Președinte activ al comitetului pentru ridicarea Monumentului Eroilor din comuna Bușteni, autorizat de comitet prin procesul verbal din ședința de la 23 septembrie 1927, de o parte și I. Dimitriu-Bîrlad, artist sculptor din București, Parcul Cornescu, strada D. 16, de altă parte, a intervenit următorul contract:

Eu subsemnatul I. Dimitriu-Bîrlad, sculptor, mă oblig a executa statuia în bronz reprezentând simbolul vitejiei soldatului român Caporalul Mușat, conform machetei prezentate la concursul invitat, cu suma de 300.000 (trei sute mii).

În acest preț se înțelege statuia propriu-zisă turnată în bronz, adusă și montată pe soclul ce-l va executa comitetul.

Dimensiunile statuii vor fi conform machetei prezentate la concurs și după cum se vede și în fotografia alăturată la acest contract și ofertă.

Condițiunile de plată vor fi următoarele:

La semnarea acestui contract voi primi suma de 100.000 mii lei; la începerea lucrării lei 50.000 cinci zeci mii – iar restul pe măsura efectuării la turnarea în bronz a statuii.

Termenul de predare completă a statuii va fi în luna martie 1928.

Eu Ioan Bănescu, președinte activ al comitetului mă oblig a plăti ratele așa cum se specifică mai sus.

Făcut la Bușteni în dublu exemplar, astăzi 25 sept. 1927.

Președintele Comitetului

I.Bănescu

Artist-sculptor

Dimitriu-Bîrlad”

(Arhivele Naționale Prahova, Fond Primăria orașului Bușteni, dosar 13/ 1919, f.84 copie)

 

8.

“București, 4 octombrie 1927

Scrisoarea sculptorului Dimitriu-Bîrlad către Peședintele Comitetului pentru ridicarea Monumentului Eroilor din Bușteni prin care îi arată că a început să toarne în bronz monumentul și îi solicit vărsarea ratei restante de 50.000 lei.

București, 4 octombrie 1927

Stimate Domnule Președinte

De două săptămâni aproape am început lucrarea care se toarnă în bronz.

Pentru aceasta vă rog când veniți Dumneavoastră prin București să vedeți mersul lucrării să-mi aduceți sau să-mi trimiteți rata de 50.000.

Cu distinse salutări și mulțumiri

Dimitriu Bîrlad

Parcul Cornescu Str. D. 16

București”

(Arhivele Naționale Prahova, Fond Primăria orașului Bușteni, dosar 13/ 1919, f.88)

 

9.

“1927 București

Ofeta sculptorului Spiridon Georgescu din București, membru al Institutului Regal Superior de Belle-Arte din Roma, adresată Președintelui Comitetului pentru ridicarea Monumentului Eroilor din Bușteni, pentru a face un monument reprezentând forța biruitoare a românului în mod simbolic printr-un leu. Sculptorul este autorul mai multor monumente ridicate în București și unele județe ale țării.

Original

Distinse Domnule Preşedinte,

Subsemnatul artist-sculptor de la Institutul Regal Superior de Belle-Arte din Roma (Italia) auzind de lăudabila inițiativă de a ridica un monument în amintirea eroilor morți pentru întregirea neamului, mă ofer a face un monument reprezentând forța biruitoare a românismului, în mod simbolic, printr-un leu.

Leul turnat în bronz având 2 m. lungime costă lei 300.000.

Monumental în întregime, soclu având maximum 3 m. costă cu piatră de Albești (Câmpulung) lei 500.000.

În cazul când voiți a-mi încredința mie executarea acestui monument sunt gata a face macheta întregului monument.

Monumentul poate fi executat într-un an de zile.

În speranța că Dvoastră mă veți onora cu executarea acestui monument, primiți cele mai distinse salutări.

Sculptor Spiridon Georgescu

Str. Aquila Nr. 39 București

N.B.: Subsemnatul e autor a mai multe monumente, între care: Monumentul Eroilor din Reg. 21 Infanterie Buc., Monumentul Eroilor din Dorohoi; Monumentul Eroilor din Săiceaua (Tecuci); Monumentul Eroilor din Bobești-Bălăceanca (Ilfov); Zimbrul de la Monumentul Unirii din Cernăuți, obținut prin concurs; Monumentul eroilor din arma geniului obținut tot prin concurs, precum și trei monumente particulare (funerare), nenumărate busturi după natură și fotografii, statuete de interior cu caracter războinic din care unele sunt în posesia muzeului militar etc. ”

(Arhivele Naționale Prahova, Fond Primăria orașului Bușteni, dosar 13/ 1919, f.80)

 

10.

“Bușteni, 1928 martie 18

Raportul Primăriei Comunei Bușteni către Ministrul de Interne prin care se arată că în această comună s-a constituit un Comitet pentru adunarea de fonduri pentru ridicarea unui Monument al Eroilor, care va fi executat de sculptorul I. Dimitriu-Bîrlad, pentru suma de 300.000 lei, solicitându-se un ajutor din partea ministerului pentru definitivarea lui.

Primăria Comunei Bușteni

Nr. 555

1928 martie 18

Domnule Ministru

În comuna Bușteni s-a constituit un Comitet pentru adunarea de fonduri ca să se ridice în această comună un Monument Eroilor care s-au jertfit pentru mărirea scumpei noastre patrii.

S-a strâns până azi din serbări etc. suma de lei 95.000 și din bugetul comunei pe anul 1927 s-au dat lei 70.000 iar în bugetul acestui an s-a mai prevăzut încă lei 125.000. în total dar, comuna a ontribuit cu 195.000 lei.

Lucrarea acestui monument s-a dat D-lui SCULPTOR Dimitriu-Bîrlad din București, încă de astă toamnă pentru suma de lei 300.000 fără soclu, care și acesta cu amenajarea pieței unde se așează costă peste 125.000 lei, așa că pentru a termina această lucrare trebuiesc fonduri circa 425.000 lei, din care noi avem 295.000 lei, așa că ar mai trebui încă vreo 135.000 lei. Se înțelege că aici s-ar mai putea srânge cu străduințe încă 35.000 lei, așa că tot ar mai trebui 100.000 lei.

Cum facerea acestui Monument este în lucru și în anul acesta în Ziua Eroilor trebuie inaugurat.

Respectuos, intervenim pe lângă Dvs. Cu rugămintea ca din Bugetul Ministerului să ne ajutați cu ce credeți, spre a putea termina acest Monument care după cum artătăm mai sus este în lucru și trebuie să-l terminăm.

Credem că față de sacrificiile ce comuna a făcut, dând din modestul ei Buget suma de 195.000, veți binevoi să ne ajutați și Dvs. cu suma ce credeți că puteți da, întrucât nu avem altă posibilitate să putem termina această lucrare.

Primiți vă rugăm Domnule Ministru, încredințarea deosebitei noastre stime.

Primar,

Bănescu

Dsale Domnului Ministru”

(Arhivele Naționale Prahova, Fond Primăria orașului Bușteni, dosar 13/ 1919, f.155)

 

11.

“București, 30 martie 1928

Scrisoarea sculptorului Dimitriu-Bîrlad către Președintele Comitetului pentru ridicarea Monumentului eroilor din Bușteni prin care face cunoscut că a văzut planul pentru amenajarea piațetei unde va fi așezat monumental eroilor și cere să i se plătească restul de bani.

30 martie 1927

Stimate Domnule Președinte,

Am fost la Ministerul Lucrărilor Publice și am văzut schița planului făcut de Dl Mircea Radu inginer și insp. general. I-am comunicat să trimită copia pentru CFR.

Totodată vă fac cunoscut că lucrarea va fi gata peste o lună și ceva și pentru aceasta vă rog să-mi aduceți suma de lei 50.000, cu restul de 50.000 să mi-i dați la terminarea lucrării.

Cu distinse salutări și mulțumiri

Dimitriu-Bîrlad”

(Arhivele Naționale Prahova, Fond Primăria orașului Bușteni, dosar 13/ 1919, f.210)

 

12.

“Bușteni, 7 aprilie 1928

Raportul inginerului Mircea Radu adresat primarului Comunei Bușteni prin care îl informează despre definitivarea planului și devizului Monumentului Eroilor, al cărui cost va fi de cca 450.000 lei.

Domnule Primar,

Am onoarea a vă înainta alăturat în 2 exemplare planul monumentului Eroilor ce se va așeza pe piațeta din fața gării Bușteni și care se va amenaja conform desenelor din planul anexat și al cărui cost conform devizului estimative alăturat va fi de circa 450.000 lei.

Cantitatea de ciment necesară este de 29.900 kg. și se va comanda la Turda care are o culoare mai deschisă decât la celelalte fabrici și are o confecționare mai regulată.

Pentru executarea acestor lucrări am venit cu lucrători Ciopertin-maestru, C. Digusta care este specialist în asemenea lucrări, executând foarte multe lucrări cu character decorative, așa că vi-l recomand cu toată încrederea că va executa lucrările în foarte bune condițiuni.

Bușteni, 7 aprlie 1928

Inginer Radu C. Mircea”

(Arhivele Naționale Prahova, Fond Primăria orașului Bușteni, dosar 13/ 1919, f.181)

 

13.

“București, 22 aprilie 1928

Scrisoarea sculptorului I. Dimitriu-Bîrlad din București către Primarul Comunei urbane Bușteni prin care face cunoscut că accept să execute 2 basoreliefuri de bronz ce reprezintă pe Regele Ferdinand și Regina Maria pentru suma de 40.000 lei.

22 aprilie 1928

Mult stimate Domnule Primar,

Primind scrisoarea Dv. din 20 aprilie a.c. am onoarea să vă fac cunoscut că voi căuta a face cele 2 basoreliefuri a MMSS Regele și Regina precum și plăcile cu inscripție cu suma de40.000. aceasta numai în vederea stimei ce vă păstrez.

Totodată vă rog dacă binevoiți a-mi trimite ceva bani.

Cu toată stima

Dimitriu-Bîrlad”

(Arhivele Naționale Prahova, Fond Primăria orașului Bușteni, dosar 13/ 1919, f.172)

 

14.

“Bușteni, 6 mai 1928

Proces verbal al Comitetului pentru ridicarea monumentului eroilor din Bușteni prin care se analizează ofertele prezentate pentru executarea soclului monumentului și din cele 3 oferte s-a ales cea prezentată de Carol Costa ca fiind cea mai avantajoasă.

Proces-Verbal

Astăzi, 6 maiu anul 1928

Subsemnații membri în Comitetul pentru ridicarea unui monument eroilor din Comuna Bușteni, luând în cercetare ofertee prezentate pentru facerea soclului și întregei piațete necesare instalării acestui monument a primit următoarele oferte:

1)D. Giacomo Masca ne prezintă o ofertă în valoare de Lei 569.160.

2)Andrei Rose ne prezintă o ofertă în valoare de Lei 551.400

3)D. Carol Costa ne prezintă o ofertă în valoare de Lei 418.500.

Având în vedere că din aceste oferte cea mai avantajoasă estea dlui Carol Costa care face toată lucrarea pentru suma de 418.500 obligându-se a executa lucrarea întocmai după planul și devizul întocmit de d. inginer Mircea Radu sub a cărui supraveghere se face lucrarea.

Comitetul în unanimitate aprobă oferta Dlui Carol Costa și se va da în lucru imediat făcându-se contract în regulă cu obligația ca lucrarea să o execute întocmai cu planul și devizul având grije ca să pue ciment de la Turda și material de primă calitate.

Drept care am dresat acest process-verbal semnat și de ofertanți.

Președinte de onoare

Președinte active I. Bănescu

Membrii Indescifrabil

Ofertanți:

Carol Costa”

(Arhivele Naționale Prahova, Fond Primăria orașului Bușteni, dosar 13/ 1919, f.183)

 

15.

“Bușteni, 1928 aprilie 21

Raportul Primăriei Comunei Bușteni către Ministrul de Război prin care informează despre ridicarea monumentului eroilor și solicit ca din tunurile și trofeele de război să ne dați și nouă 2 tunuri prevăzute în plan și alte trofee dacă este posibil contribuind prin aceasta la înfrumusețarea acestui document.

Domnule Ministru de Război București,

În comuna Bușteni s-a constituit un comitet pentru ridicarea unui monument celor 52 de eroi din această comună, morți în războiul pentru întregirea neamului, monument ce este dat în lucrare Dlui Sculptor Dimitriu-Bîrlad și care va fi gata până pe 15 mai a.c.

Acest monument reprezintă pe caporalul Mușat aruncând ultima grenadă și va fi așezat în centrul comunei, în fața gării și a bisericii, pe un teren viran pus la dispoziție de comună.

Pentru că comuna Bușteni este o stațiune climaterică de primul rang, fiind vizitată de multă lume străină de peste frontiere și de cea din întreaga țară, comitetul a întocmit un plan de amenajarea locului unde se așează după care atașăm copie că ar fi nevoie și de două tunuri spre a da un aspect mai frumos și mai măreț, avându-se să sugereze luptele grele ce s-au dat chiar pe teritoriul comunei.

În acest scop venim a vă ruga să binevoiți ca din tunurile și trofeele de război să ne dați și nouă cele două tunuri prevăzute în plan și alte trofee dacă este posibil, contribuind prin aceasta la înfrumusețarea acestui monument.

Primiți, vă rugăm Domnule Ministru asigurarea deosebitei noastre stime.

Președinte activ: I. Bănescu

Primar”

 

(Arhivele Naționale Prahova, Fond Primăria orașului Bușteni, dosar 13/ 1919, f.174)

 

16.

“București, 2 iulie 1928

Adresa Direcțiunii Generale a CFR către Primăria Comunei urbane Bușteni prin care se arată că această direcție este de acord să cedeze o porțiune din teren din fața gării Bușteni pentru amplasarea monumentului eroilor.

Direcțiunea Generală a Căilor Ferate Române

Direcțiunea Întrețineri

No. 16421

(A se aminti la răspuns no. prezentei scrisori)

Adresă telegrafică

CFR

Primăriei Comunei Bușteni

 

La adresa Dvs. No. 924/ 928, cu privire la cererea unei porțiuni de teren din fața gărei Bușteni, ce vă este necesar pentru amplasamentul unui Monument al Eroilor, – avem onoare a vă face cunoscut că având în vedere scopul pentru care se cere terenul Administrația CFR vă poate pune la dispoziție terenul cerut, cu condițiunea că, acest teren să revină administrației noastre, atunci când Monumentul se va desființa sau muta de pe terenul ce ne aparține.-

Vă rugăm a ne da răspunsul Dvs. de acceptare.-

Director General

Indescifrabil

Director Special L,

  1. Stoica”

(Arhivele Naționale Prahova, Fond Primăria orașului Bușteni, dosar 13/ 1919, f.215)

 

17.

“Brăila, 5 septembrie 1928

Adresa Regimentului 2 Grăniceri către Primăria Comunei urbane Bușteni prin care comunică date de stare civilă ale caporalului Constantin Mușat.

No. 9219

Brăila, 1928 luna sept. ziua 5

Regimental 2 Grăniceri

Către

Primăria Comunei Bușteni

Județul Prahova

La No. 2329/ 928;

Vi se înaintează odată cu prezenta, starea civilă a eroului Caporal Mușat C-tin cum și copie depe înaltul ordin de zi No. 32 din 12.11.1917.-

Totodată vă facem cunoscut că în ziua de 9 septembrie la desvelirea Monumentului va lua parte și o delegație a Regimentului 2 Grăniceri.-

/ Comandantul

Regimentului 2 Grăniceri

LT-Colonel,

Șeful Biur. Mobilizări

Locot.,

Indescifrabil

(Arhivele Naționale Prahova, Fond Primăria orașului Bușteni, dosar 13/ 1919, f.258)

 

18.

Starea civilă a eroului

Caporal Mușat Constantin

Caporal Mușat Constantin Matricola Nr. 348/ 912

Născut în Comuna Crucea, județul Ialomița fiul lui Ion și al Chira

Necăsătorit de meserie croitor

Mort în ziua de 31 iulie 1917 și înmormântat pe câmpul de luptă

Ptr. Conformitate

Șeful Biroului Mobilizări

Locotenent

Indescifrabil”

 

19.

“1928

Copie după înaltul ordin de zi nr. 32 din 12 februarie 1917 privind pe eroul Caporal Mușat Constantin din Regimentul 2 Grăniceri mort în luptele din satul Nicorești, județul Bacău la 31 iulie 1917 și înmormântat pe câmpul de luptă.

Eroul CAPORAL Muşat Constantin

Fost în Regimentul 2 Grăniceri

Copie

În spitalul Veniamin Nr. 272/ 103 din Iași, Comisia medicală de reformă a fost de părere că soldatul Mușat Constantin din Regimentul 2 Grăniceri să fie reformat din cauză că i se amputase brațul stâng, ca consecință a unei plăgi provenită prin împușcare pe câmpul de luptă, cu multă bărbăție și însuflețit de cele mai frumoase sentimente de dragoste de țară, numitul soldat a stăruit să nu fie reformat și să fie trimis pe front ca aruncător de bombe, având mâna dreaptă în bună stare.

Cinste lui pentru pilda frumoasă ce dă camarazilor lui de armă.

Dat la Marele Cartier General, astăzi 12 febr. 1917.

Ferdinand

Acest erou a murit în luptele de la satul Nicorești Județul Bacău în ziua de 31 iulie 1917 și a fost înmormântat pe câmpul de luptă.

Conform cu originalul,

Șeful Biroului Mobilizări,

Locotenent

Indescifrabil”

(Arhivele Naționale Prahova, Fond Primăria orașului Bușteni, dosar 13/ 1919, f.259-260)

 

20.

“Bușteni, 9 septembrie 1928

Programul serbărilor prilejuite de inaugurarea monumentului eroilor din Bușteni.

Program

Pentru inaugurarea Minumentului Eroilor ce va avea loc în ziua de 9 Septembrie 1928, orele 11 a.m.

1)Primirea Înaltei Familii Regale și a Suitei Lor

2)Oficierea serviciului Divin de către Părintele Archimandrit Serafim Georgescu, înconjurat de clerul și corul Bisericei.

3)Semnarea actului comemorativ și zidirea lui sub soclul monumentului.

4)Discursul Părintelui Archimandrit Serafim Georgescu

5)Predarea monumentului de către Dl Otto Schiel Președintele de onoare al comitetului în primirea Primăriei

6)Discursul D-lui Ioan Bănescu Primarul comunei și Președinte activ al Comitetului

7)Discursul Domnului Ioan Spudercă locotenent invalid de război

8)Defilarea trupei și a celorlalte societăți care vor lua parte.”

(Arhivele Naționale Prahova, Fond Primăria orașului Bușteni, dosar 13/ 1919, f.255)

 

21.

“Bacău, 11 septembrie 1928

Scrisoare adresată de avocatul Mihail I. Văgăonescu din Bacău Comitetului Monumentului din Bușteni prin care solicita ca o delegație să depună o coroană de flori la mormântul eroului caporal Mușat situat în satul Bahna, comuna Bogdănești, jud. Bacău.

Mihail I. Văgăonescu

Avocat,

Bacău

11 septembrie 1928

Onor

Comitet al monumentului din Bușteni, jud. Prahova

Luând cunoștință de inaugurarea frumosului monument din pitoreasca Dv. localitate și felicitându-vă cordial pentru frumoasa idee ce ați avut de a simboliza și acolo pe legendarul grănicer Mușat, îmi permit a vă aduce la cunoștință următoarea știre, care poate fi de prisos pentru unii și anume:

Osămintele grănicerului Mușat însemnate printr-o modestă cruce se găsesc pe fostul front al Oituzului și anume pe teritoriul satului Bahna din comuna Bogdănești, jud. Bacău unde ar fi nimerit cred – să i se așeze o coroană de admiratorii săi din Bușteni și ocaziunea ar fi binevenită la 23 septembrie curent când se inaugurează marele monument de la Tg. Ocna-Măgura și când cred că se va face un pelerinaj la mormântul acestui brav între bravi.

Cu toată stima,

  1. Văgăonescu maior invalid de război cavaler al Ordinului Mihai Viteazul Președinte al Soc. Invalizii de război și al Soc. Culturl Patriei.”

(Arhivele Naționale Prahova, Fond Primăria orașului Bușteni, dosar 13/ 1919, f.275)

 

22.

“Scrisoarea lui Ion Munteanu din Brașov invalid de război adresată Primarului comunei Bușteni prin care felicită în numele foștilor luptători autoritățile și locuitorii din Bușteni pentru inițiativa de a ridica un monument închinat eroilor care au luptat pentru realizarea idealului național.

Brașov, 13.IX.1928

Stimate Domnule Primar,

Auzind că în preajma vechii fruntarii o mână de oameni cu dor de patrie și recunoscători celor ce și-au dat viața pentru idealul mult dorit, ca veșnică memorie, a ridicat un monument, noi cei pentru care s-au pierdut atâtea vieți, dornici de a aduce prinosul nostru de dragoste și recunoștință am alergat la Dvs.

Unirea jurământului este strâns legată de unirea sufletească și de aceea am venit. Simțământul frățesc ne-a îndemnat să nu așteptăm jertfire, am venit căci nu se putea altfel.

Nu eram așteptați, căci nu eram poftiți, dar nu ne-am luat după vorba veche nepoftitul nu are scaun știam bine că sufletul românesc este același și dragostea de frate trece peste etichetă.

A fost o mică mirare, o surpriză pentru unele personae venirea noastră și nu s-au putut reculege decât când s-au găsit alți buni români, buni ca toți românii și ne-au dat voie să ne manifestăm dragostea.

Şi dvs. ați fost printre cei buni și de aceea nu putem decât să vă mulțumim de această bunăvoință și vă mulțumim că prin munca Dvs. ne-ați dat prilejul ca sufletul nostru să se bucure în fața celui mai frumos și mai semnificativ monument.

Rugăm Pronia Cerească să vă dea încă multe zile de sănătate și prin puterea de muncă a dvs. să înfăptuiți încă multe lucruri mari.

I.Munteanu

Brașov, tr. Grădinari 5.”

(Arhivele Naționale Prahova, Fond Primăria orașului Bușteni, dosar 13/ 1919, f.278)

 

23.

“Bușteni, 10 octombrie 1932

Scrisoarea Primarului Comunei urbane Bușteni către Ministrul Apărării Naționale prin care solicit să i se dea două tunuri din depozitele armatei pentru a le așeza pe cele două piedestale ce flanchează Monumentul Eroilor din Bușteni.

N 1319

1932 oct.10

D-lui Ministru al Apărării Naționale Bucurști

Cu tot respectul, avem onoarea a vă supune cunoștinței Domniei Voastre următoarele:

Comuna Bușteni-Prahova, cu multă trudă a putut face un Monument în cinstea Eroilor morți pentru Patrie, din această comună, Monument ce înfiripează Vitejii prin Eroul Mușat aruncând, fără mâna stângă, ultima grenadă.

În părțile acestui Monument, avem două pedestaluri de piatră de 2,40 metri lungime pe 1,40 metri lățime, zidite expre pentru a fi așezate cele două tunuri.-

Pentru a da o mai mare importanță acestui Monument, – onoare vă rugăm DOMNULE MINISTRU ,să binevoiți a ne aproba din Depozitele Domniei Voastre de Munițiuni, două Tunuri de care Armata nu mai are nevoie, obligându-ne noi a le repara și transporta de la Depozit la Bușteni,-

În speranța că veți face acest act de mărinimie pentru Comuna noastră,

Cu onoare vă rugăm Domnule Ministru, să bine-voiți a primi pe lângă mulțumirile comunei Bușteni, respectul ce vă păstrează subemnatul.-

Primar

Indescifrabil

Secretar

Indescifrabil

Domniei Sale

Domnului Ministru al Apărării Naționale București”

(Arhivele Naționale Prahova, Fond Primăria orașului Bușteni, dosar 13/ 1919, f.382)

Constantin Dobrescu