Timpul estimat pentru citirea articolului este 146 secunde

La FC Petrolul, Ion Catană era un vârf puternic, îndesat, spaimă a defensivelor adverse, o adevărată forţă a naturii. A plecat la Prahova Ploieşti – echipă de tradiţie care, din păcate, a dispărut cu totul, la puţini ani după 1989, din peisajul fotbalistic local şi naţional – şi a fost, la început, tot atacant. Apoi, a intervenit o criză de portari  la formaţia lui, iar – cum îşi începuse cariera de fotbalist pe acest post – a acceptat să facă pasul înapoi, între buturi, acolo unde şi-a găsit, de fapt, şi consacrarea. După ce s-a lăsat de fotbal, s-a dedicat comunei Ceptura, în prezent fiind un factotum la echipa CS: patron, preşedinte şi antrenor. În familia Catană a funcţionat perfect şi proverbul cu aşchia care nu sare departe de trunchi. Ba chiar, a fost vorba despre două „aşchii”: portarul Alex-Daniel şi mijlocaşul Răzvan. Primul apără poarta Cepturei şi e căpitanul CS-ului, a mai fost şi la Petrolistul Kaproni Boldeşti, o altă formaţie ce a sucombat, Chimia Brazi şi CSO Plopeni, fiind convocat, toamna aceasta, la selecţionata de amatori a judeţului Prahova, care a devenit, din nou, campioană naţională. Cel de-al doilea e legitimat la CS Blejoi Vispeşti, a trecut, şi el, pe la Chimia Brazi, fiindu-i coechipier acum fratelui său mai mare la amintita selecţionată de amatori a Prahovei.

Alex şi Răzvan sunt doi jucători de perspectivă, ambii moştenind unele dintre calităţile tatălui lor, cel dintâi – fizicul, ambiţia şi tenacitatea, cel de-al doilea, abilitatea, lejeritatea în acţiuni şi şutul puternic. Evident, fiecare dintre fiii lui Ion are şi ceva în plus faţă de părintele lor. Răzvan joacă pe un post diferit, de exemplu, pe benzi, fiind un dreptaci autentic, dar mutat pe stânga de către antrenorul lui din prezent, Victor Roşca, pentru a se putea deplasa spre centru şi a-şi trimite de acolo „torpilele”, dar şi pentru a intra mai mult în combinaţii pe spaţiu mai extins cu coechipierii săi. Alex se luptă în poarta unei echipe mai mici, dar cu suflet mare, pentru a fi remarcat „mai sus” şi a-şi reîncepe binemeritata ascensiune. Evoluţia sa apreciată de la Blejoi le-a sărit deja în ochi viceprimarului Blejoiului, Viorel Predescu – fost fotbalist, care este nelipsit de la meciurile echipei comunei pe care o păstoreşte împreună cu primarul Adrian Dumitru -, şi unuia dintre finanţatorii Vispeştiului, Iulian Nia. Rămâne acum de văzut dacă şi principalul susţinător financiar al  trupei de la Blejoi, Adrian Nistoroiu, prieten bun, de altfel, cu Ion Catană, ar fi pe aceeaşi lungime de undă cu partenerii săi. Vom vedea, de fapt, la iarnă, dacă fraţii Catană vor redeveni coechipieri.

M-am săturat până peste cap de manelişti!

Timpul estimat pentru citirea articolului este 196 secunde Florin Salam este un artist care apare î

Când banii nu mai vorbesc, politicienii tac

Timpul estimat pentru citirea articolului este 106 secunde Foarte liniştită campania electorală.

Ploieștenii în marea epopee națională a întregirii neamului

Timpul estimat pentru citirea articolului este 753 secunde După cum este bine cunoscut, România in

Inline
Inline