Un rezultat de duminică a ajutat-o pe FC Petrolul. Rămâne ca, după eșecul cu Steaua, „lupii” să o facă și singuri în viitorul derbi cu FC Hermannstadt!

Dragos Trestioreanu -

Un rezultat de duminică a ajutat-o pe FC Petrolul. Rămâne ca, după eșecul cu Steaua, „lupii” să o facă și singuri în viitorul derbi cu FC Hermannstadt!

Duminică, după orele prânzului, pe 3 aprilie 2022, la Slobozia, cu Unirea, „U” Cluj a bifat a doua deplasare consecutivă de la startul play-off-ului Ligii a II-a. Și tot ca la Ploiești, cu FC Petrolul, jucătorii năbădăiosului Erik Lincar nu au reușit să câștige, terminând tot la egalitate, de data aceasta cu goluri (2-2). A fost mai degrabă o surpriză, în sensul că, grație celor nouă achiziții din iarnă, toate din primul eșalon, ba chiar și de la echipe de play-off, Universitatea era decretată drept echipa dispunând de cel mai bun lot, în acest moment. Însă, replica viguroasă și de apreciat a unei echipe mici, dar cu suflet mare, cea din Ialomița, i-a incomodat pe aredeleni. Cei care – după ce-au întors scorul deschis de prietenul lui Diarra, Afalna, prin Fernandes și Alexandru – s-au văzut egalați de către un fost echipier al lor, Greu. Și… greu le-a mai fost să se impună până la final! Iar pentru „U” urmează, la mijlocul săptămânii, vizita recentei învingătoare a „lupilor”, cu 2-1, CSA Steaua București, „șepcile roșii” recuperând numai un singur punct din ecartul Petrolului, 6 în loc de 7. În schimb, FC Hermannstadt a ajuns, neașteptat, la trei lungimi în urma viitoarelor gazde ploieștene de miercuri, 6 aprilie, de la ora 19.00. Automat, dacă rezultatul de ieri de la Slobozia i-a ajutat pe găzari în privința distanței care îi separă de clujeni, contra sibienilor „lupii” trebuie să se ajute singuri! Printr-un succes, s-ar mări astfel ecartul la șase puncte și față de trupa prahoveanului Marius Măldărășanu.

Genul de om pentru care „ce-i în gușă, și-n căpușă”, refuzând discursul diplomatic de dragul diplomației, Nicolae Constantin – antrenorul principal al „galben-albaștrilor” de la Ploiești, pentru că și cei de la Unirea au același culori – a spus clar, înainte de derbiul cu Universitatea, că va pregăti meciul să nu-l piardă. Și-așa s-a și întâmplat, după un șah să-i zic mai degrabă etern. În schimb, înainte de cel de la CSA Steaua, speech-ul lui a fost cât se poate de clar: nu și-a dorit ca echipa să primească vreun gol, dar neapărat să și învingă. I-a ieșit numai timp de 56 de minute, adică până când centralul sătmărean Rareș George Vidican a „dat drumul” la arbitrajul în compensație, acordând un penalti care sigur nu a fost. Asta după ce ignorase, în prima repriză, poate unul care se acorda! Drept urmare, nu numai că a luat gol(uri), dar nici nu a câștigat formația gândită de Nae Constantin. Ba mai mult, a și pierdut, ulterior unei erori de portar. Dar, vorba lui, sunt numai 3 puncte irosite, nu și „lupta cea mare”! Dacă se va juca din nou pe ideea de a nu se lua gol, ca și de a se impune în dauna Sibiului, atunci cuvintele tehnicianului vor fi conținut destul adevăr. Dacă însă, se vor pierde puncte/punct, atunci și cele trei irosite în „Ghencea” vor atârna ca o piatră de moară.

Haideți să analizăm, acum, cu ce echipă a vrut Constantin să nu piardă, și i-a mers, și cu ce formație și-a dorit să câștige, tot fără să ia gol, și nu i-a mai ieșit, ci mai rău, chiar! Cu „U”, portarul a fost Avram, fără greșeală, defensiva, trei sferturi una, să-i spun, clasică, cu Meijers și Huja în axul central, Țicu în lateral stânga, singura noutate fiind internaționalul bulgar Pașov. Nu au fost probleme mari, ocaziile fiind puține ale „alb-negrilor”. Duetul mijlocașilor centrali, bine știut, Cebotaru și Seto, a „închis” OK, însă trioul din fața lor – Pîrvulescu, Tucaliuc, Bratu -, poate cu excepția parțială a celui împrumutat de la Farul, nu a amenințat mai deloc buturile adverse. Și nici nu l-a ajutat, prin construcție, pe Diarra, singurul care a sărit în ochi, printr-o formă bună. Așezarea s-a dovedit una obișnuită și adesea folosită de Nae Constantin, 1-4-2-3-1. Poate că veche și neplăcută ochiului avid de spectacol, totuși sigură în ceea ce privește îndepărtarea riscului unei înfrângeri.

La București, la câștig, s-a mers astfel: același Avram în poartă, perfect până în minutul 69, atunci când a distrus tot ceea ce „clădise” până în acea clipă, prin gafa neașteptată conducând și la stabilirea rezulatului final! În apărare, odată cu revenirea „under”-ului Pîrvulescu pe postul de bază, cel de fundaș dreapta, s-a refăcut cvartetul obișnuit, împreună cu Meijers, Huja și Țicu. Din păcate, altă soluție în lateral dreapta nu exista în lot și s-a apelat la brașoveanul clar obosit după turneul oficial plin de succes din Croația, cu România „U 19”. La fel s-a văzut și la internaționalul „U 21”, Țicu, ca și la cel „U 20”, Bratu. Defensivă bună, cât Steaua a stat „la cutie”, apoi tot mai șubredă, când băieților lui Daniel Oprița a început să li se „sufle vânt din pupă” de către mai sus-numitul (ne)cavaler al fluierului. OK din minutele 1 și până la 69, a se înțelege împingerea, constant, a jocului spre buturile lui Bălbărău, prin  posesie, pase scurte sau lungi, combinații de efect, precum la golul din minutul 9 al celui cu „dubla” de la Ploiești, din toamnă, tot cu Steaua (2-0), Diarra, trioul din spatele acestuia a și păcătuit. Bratu, Cioiu și, mai ales, Măzărache – au construit rar, bașca au mai irosit oportunitți de a înscrie. Unele dintrer acestea finalizate ar fi condus lejer la asigurarea din timp a unui succes. Totuși, merită un cuvânt de apreciere fostul echipier al Viitorului Pandurii și al Academicii, al cărui debut ca titular la Petrolul a fost promițător, Cioiu bifând și assist-ul de la reușita africanului rămas pe aceeași linie, adică bună. Chiar dacă, e adevărat, încă ratează destul. Dar, tot mai mult, el devine singurul care înscrie. Și o mai poate face și în plus, dar nu poate mereu. „Din spate” pare însă a „nu mai veni nimeni”!

Față de meciul cu „U” au dispărut dintre titulari – și au luat loc astfel pe bancă – Pașov și Tucaliuc, înlocuiți de Măzărache, deși pe cu totul altă poziție în teren, respectiv Cioiu, „post pe post”. Deci, pentru un succes neapărat, antrenorul principal a preferat aproape același „11” de start, deși precedentul nu avusese prea multe ocazii și nici nu marcase. Nu numai atât, dar din cauza absențelor unora dintre „underi”, accidentați sau bolnavi, antrenorul a fost obligat să meargă pe mâna a doi dintre ei, întorși clar – o repet – storși din Croația (Pîrvulescu) și Elveția (Bratu). Dacă Țicu a jucat mai puțin, doar în Maroc, ceilalați doi, și în special primul, au prins mai multe minute. Și toți au avut de suportat călătorii lungi cu avionul. Însă, Velisar avea entorsă, Tolea era răcit, Boțogan a venit cu o problemă medicală de la România „U 18”, din Turcia, astfel încât ce să ma facă și Nae? A trebuit să atace pentru victorie cu o echipă care știe mai degrabă să se apere pentru… remiză! Miercuri totuși, va trebui ca fotbaliștii de profil prep0nderent defensiv din „11”-le de început să se „dedubleze” și nu numai să îl ajute poe Diarra să marcheze iar, ci să încerce chiar și ei s-o facă. Altfel…

Foto: www.fcpetrolul.ro (www.sport pictures.eu – Răzvan PĂSĂRICĂ)