Ajutorul de 75% din salariul brut pe economie, mană cerească pentru echipele de fotbal din ligile inferioare. Cele din L1 trebuie să dovedească pierderi de 25% din venituri pentru același suport material de la stat

Dragos Trestioreanu - apr. 3, 2020

Odată cu pandemia de coronavirus și instaurarea stării de urgență pe teritoriul României, fotbalului autohton, indiferent de eșalon, i s-a spus stop atât din punctul de vedere al competițiilor, cât și al antrenamentelor, restricțiile pentru ieșirea din casă fiind tot mai dure, dar pe bună dreptate. Numai că, la fel ca și în alte domenii de activitate, a apărut marea problemă a salariilor, care să le permite jucătorilor, care au familii de întreținut, rate la bănci și alte cheltuieli, să reziste în vremuri dramatice și despre care nimeni nu poate anticipa când se vor sfârși. Pentru că bani fără muncă nu se pot câștiga, primul care a luat poziție în acest sens a fost poate cel mai bogat om de fotbal din sportul rege de la noi, Gigi Becali. El a propus, cel dintâi, înjumătățirea salariilor și adăugarea unui plus, ajutorul primit de la stat, mai exact 75% din salariul mediu brut pe economie. Și a și reușit să-și impună punctul de vedere, cu o singură excepție, sârbul Bogdan Planic. Astfel, până în septembrie, anul acesta, așa vor fi plătiți Florin Tănase și coechipierii săi. La fel și cei de la Viitorul lui Gică Hagi, acolo unde internaționalul camerunez Jacques Zoua a preferat rezilierea amiabilă a contractului, după o perioadă scurtă de stat la echipa dobrogeană, și a plecat de ceva timp acasă, iar despre Vlad Achim și Aurelian Chițu, ultimul de-abia revenit a doua oară la Ovidiu, s-a spus că nu ar fi fost de acord cu încasarea a 50% din salariile de până acum, urmând a părăsi astfel, la vară, gruparea prezidată de cumnatul lui Hagi, Gică Popescu. În schimb, la Hermannstadt Sibiu s-a optat, în frunte cu președintele Iuliu Mureșan, la suspendarea angajamentelor. Ușor-ușor, fiecare club din Liga 1 va alege varianta care îi pică mai bine din tăierea salariilor fotbaliștilor. Până acum, CFR Cluj și CSU Craiova sunt singurele cluburi care au anunțat că au bani să le dea la fotbaliști, la nivel de 100%, până cel puțin luna iunie. CFR a adus sume mari în club, ca urmare a ultimului titlu câștigat și, mai ales, a calificării în primăvara europeană, fiind eliminată în optimile Europa League după două rezultate de egalitate, „convertite” și ele însă în euro! Iar Craiova lui Mihai Roatru trăiește și acum din vânzările oneroase de fotbaliști în străinătate, din ultimii câțiva ani.

Potrivit liderului Blocului Național Sindical, Dumitru Costin, citat de către www.liga2.prosport.ro, „șomajul tehnic poate fi luat în calcul când un salariat nu-şi poate relua activitatea. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care Ordonanța Guvernamentală s-a modificat, pentru că jucătorii au un alt fel de contracte. Noi și Ministerul Muncii am fost singurii care ne-am opus acestei struțo-cămile, care exclude sportivii. S-a inovat acest contract, pentru că el trebuia sa rezolve mai multe probleme. Accesul cluburilor din România la banul public, apoi felul în care sportivii vor fi plătiți, pentru că, dacă sunt plătiți din bani publici, lefurile lor ar fi trebuit să se afle pe o grilă. De la… până la… A existat o presiune din partea Comitetului Olimpic Sportiv Român și a federațiilor sportive în sensul de a nu exista minim și maxim. Noi am propus un prag, între minimul pe economie și 2.500-3.000 de euro, restul banilor urmând a veni din faimosul management al cluburilor sportive. Ordonanţa de Urgenţă 30, care a fost modificată săptămâna trecută, pentru a găsi o soluţie corectă. Pentru ca anumiţi angajatori, nu pentru toţi, care trec din momente delicate, din cauza cifrei lor de afaceri, să poată solicita ca bugetul public să cofinanțeze. Atenție, nu vorbim de șomaj tehnic, ci de o indemnizație! Sportivii au fost mutaţi la agenţia naţională sau la agențiile judeţene, pentru prestaţii sociale. Ei pot beneficia de aceste indemnizaţii de sprijin, un ajutor social pentru care statul, în conformitate cu decretul prezidenţial, a identificat o astfel de măsură. Una pe care am propus-o chiar eu, acum două săptămâni. Pentru că, evaluările pe care le aveam ne arătau că impactul cel mai mare va fi asupra cluburilor din eşaloanele inferioare. Aceste cluburi sunt dependente de banul public. În prima ligă este diferit. Aceste cluburi trebuie să demonstreze că veniturile lor au scăzut cu 25 la sută comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Nu ştiu câte dintre ele pot demonstra că, din marketing, reclame, publicitate etc., au avut o scădere a cifrei de afaceri cu 25 la sută”. Clar pentru toată lumea, da?

În schimb, la eșaloanele inferioare, dar cu precădere la cel de-al treilea, situația prahovenilor de la CS Blejoi, dar și, în nu chiar puține cazuri, la al doilea, existând evident și excepții la acest ultim nivel, printre care și FC Petrolul Ploiești, „acordarea a 75 la sută din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea nr. 6/2020, privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul în curs, ajută multe conduceri să acopere integral salariile jucătorilor”, după cum notează tot www.liga2.prosport.ro. Astfel OUG devine mană cerească pentru cluburile sărace, care ar putea să scape din din chingile imposibilității de a mai putea suporta salariile fotbaliștilor. Celelalte, care au semnate contracte mai mari sau chiar mari, cazul Petrolului, au anunțat deja înjumătățirea salariilor. Dar, dacă pot demonstra că au pierderi de 25% din venituri, acum, față de anul trecut, vor intra, și ele, în posesia procentului de 75% oferit de stat din salariul mediu pe economie. Totuși chiar și după reducerea salariilor cu 50%, cele de la FC Petrolul se pare că vor rămâne încă destul de bune pentru jucători care stau acasă, din motivele bine cunoscute. Mai ales că au și posibilitatea să recupereze sumele dacă bifează obiectivul asumat bine cunoscut. Management există, bani la fel, mai rămâne să se rezolve pe teren și promovarea!