Andi Crângu a devoalat viitorul pe termen scurt al Petrolului. E sumbru!

Redactia - feb. 3, 2015

În ediția pe print de marți, 3 februarie 2015, cotidianul Gazeta sporturilor a publicat, pe două pagini de ziar, un mega-interviu cu cel numit directorul general al SC FC Petrolul, Alexandru Crângu (foto; www.fcpetrolul.ro), mai cunoscut drept Andi Crângu. Ca de obicei, Crângu nu are răspunsuri abundând de platitudini, la întrebările unui jurnalist, ploieșteanul Justin Gafiuc în cazul de față. Într-un moment în care secretomania a cam fost literă de lege la club, din decembrie trecut încoace, oficialul găzarilor – rămas singur pe metereze, să zic așa – a devoalat viitorul grupării pe termen scurt. Adică, de-acum și până la vară. Ba chiar, și imediat după. A lăsat astfel a se înțelege că situația de la Petrolul a fost mult umflată și că dracul nu ar fi chiar atât de negru cum a fost prezentat. Iar cuvântul faliment, în cazul „galben-albaștrilor”, trebuie scos din… dicționarul suporterilor și, evident, al mass-media. După un calcul cu „intrări” și „ieșiri” normale, SC FC Petrolul ar fi pe minus cu „doar” 3 milioane de euro. Situație nici roză, fără discuție, dar nici într-atât de gravă, precum s-a tot publicat. Totuși, de un an și jumătate, mărturisește Andi Crângu, patronatul a lăsat ușa deschisă eventualilor amatori de a cumpăra clubul fanion al fotbalului local. Amatori care a spus că ar fi fost, însă nu s-a mers până la capăt. Asta deși s-a vorbit despre un fond de investiții, de companii din zona arabă și de investitori autohtoni. Însă, lasă a se citi printre rânduri tot Crângu, niciunul nu s-a și prezentat la discuții „face to face”. Nu a pus banii pe masă – pe șleau. Situație în care și prețul o fi scăzut destul, ultima strigare fiind de 4-5 milioane de euro. Nu s-a precizat dacă la aceast[ sumă s-ar adăugă și ceva datorii, precum cele față de jucători, stat, terți etc. Ceea ce ar însemna, dacă așa ar fi, că prețul înaintat – atractiv la prima vedere – nu este, de fapt, chiar cel anunțat acum. Cert rămâne însă că SC FC Petrolul este de vânzare. Acum sau oricând altădată.

Ca în orice perioadă de marasm, au apărut și reacțiile adverse ale angajaților. A se citi echipierii Petrolului. Cei intrați în ultimele șase luni de contract au gânduri de plecare, nemaifiind un secrete deja pentru nimeni. Dar și cei care au înscrise date din anul viitor la rubrica „termenul limită al angajamentului” nu prea mai vor să stea pe loc. Dacă Juan Albin a fost lăsat să plece pe 300.000 de euro în Mexic – s-a afirmat că a fost singurii bani intrați, până acum, într-un cont blocat de ANAF pentru o datorie istorică -, el având o astfel de clauză eliberatoare, dacă Soni Mustivar a renunțat la orice ban pentru o aventură sau – mă rog – o nouă provocare în soccer-ul american, în schimb, pe Pablo de Lucas conducătorul clubului i s-a pus pata, supărat că vrea să plece liber. Deși mai are încă 18 luni de angajament cu SC FC Petrolul. Ba, și căpitanul Geraldo Alves și-a atras antipatia deoarece a declarat în presă că simte că nu ar mai fi dorit la echipă. Sinceritatea l-ar putea costa o penalizare financiară pe unul dintre cei aflați în ultimele șase luni de contract, căruia Crângu i-a transmis clar, și public de data aceasta, că nu i se va propune vreo prelungire de contract. De unde, mai mult ca sigur, și suspiciunea portughezului pe jumătate brazilian că nu ar mai fi pe placul conducerii. De fapt, totul se limitează la…  prozaica imposibilitate a suportării, din vară încolo, nici măcar a salariului actual. În plus, și în cazul lui Filipe Teixeira s-au adus lămuriri, ca și al lui Toto Tamuz și Jean Sony Alcenat, de altfel. Primul are de ales între a renunța la restanțele de câteva zeci de mii de euro, eventualitate în care ar fi lăsat să plece imediat liber de contract, sau a accepta o eșalonare a datoriilor avute de club la el și a continua astfel aici. Al doilea va rămâne pe loc, ofertele nesatisfăcându-i nici pe el și nici pe oficialii găzarilor. În sfârșit, al treilea își va duce angajamentul la bun sfârșit, fără a-și mai pune apostila pe vreun nou contract. În astfel de condiții, Alexandru Crângu a făcut cunoscut „portretul robot” al viitoarelor achiziții ale Petrolului: jucători liberi de contract, care să accepte un salariu mic, să nu încaseze vreo primă de instalare și nici impresarii lor să nu viseze la vreun comision. Automat, se pune întrebarea firească cu privire la valoarea unor fotbaliști care ar admite asemenea cerințe din partea unui club.

OK, situația financiară e gravă. Nu se mai poate ascunde nimic sub preș, spunându-se verde în față care-i realitatea. Rămâne însă o nedumerire: dacă așa stau lucrurile, atunci de unde ideea menținerii obiectivelor de dinainte de cvasi-colaps? Țeluri precum podiumul Ligii I și adjudecarea Cupei României, în contextul actual al primului eșalon, și le-ar putea impune, prin lotul de jucători aflat la dispoziție și stabilitatea financiară, doar Steaua! De la locul 2 în jos, ținta ar trebui să fie în aproape toate cazurile – fiindcă și salvarea de la retrogradare e un target al unor echipe – rămânerea în viață! Cu atragere de fonduri, cu intrare în insolvență… Cum-necum, să zic așa. Petrolul, s-a dedus deja, nu este nici în căruță, nici în teleguță. Dar, oare, uinde o fi, de fapt?