Bărcăneşti – cinci secole şi jumătate de istorie

Redactia - Life

Bărcăneşti – cinci secole şi jumătate de istorie

Cele mai vechi urme de vieţuire pe aceste locuri le constituie necropola de incineraţie daco-geticã Ferigile descoperitã pe locul fostului CAP Bãrcãneşti. Primul document care atestã aşezãrile de aici se referã la satul Ghighiu. La 25 ianuarie 1471, Radu cel Frumos semna la Gherghiţa un hrisov prin care consemna unui anume One ocinã la Ghegheu. Peste numai 5 ani, Basarab Laiotã (cel Bãtrân) emite, tot la Gherghiţa, un alt hrisov prin care ratifica lui Ona (sã fie acelaşi One?) şi fiilor sãi Stan şi Stancul ocinã la Bãrcãneşti, pe care cel dintâi o cumpãrase de la Corlat şi Nan cu 500 de aspri.
Începând cu secolul XVI, documente referitoare la domeniul feudal al Bãrcãneştilor şi la trecerea acestuia de la un proprietar la altul se succed aproape de la an la an. Dupã moartea lui Mircea Ciobanul (septembrie 1559), boierii pribegi din Transilvania coboarã pe Valea Prahovei cu oaste de mercenari şi, în lupta de la Româneşti, înving oastea Doamnei Chiajna. Doamna Chiajna este prima femeie din istorie care a condus direct o armatã în luptã, chiar la Româneşti.
Mihai Viteazul, printr-un hrisov din 11 august 1595, îi întãrea logofãtului Bunea pãrţi din moşie la Bãrcãneşti. Potrivit cãrţii de judecatã şi împãrţealã din 4 decembrie 1711, se ştie cã Bãrcãneştii aveau, la acea data, o suprafaţã de 947 stânjeni.
In 1884, M. Birngerg deschidea la Tãtãrani, o “Fabricã de gaz şi exploatare de pãdure” cu o capacitate de producţie de 1402 tone, iar în 899 se construieşte, tot la Tãtãrani, o “Fabricã de gaz” (rafinãrie), deservitã de un director şi doi lucrãtori.
De menţionat cã, în primãvara lui 1888, în comunele Bãrcãneşti şi Româneşti izbucnesc primele rãscoale ţãrãneşti din Prahova, dar sunt înãbuşite cu ajutorul armatei.
În 1898, Bãrcãneşti era unicul sat al comunei, aflatã în plasa Crivina, judeţul Prahova. Satul avea 502 locuitori, o bisericã fondatã în 1838 de Scarlat Bãrcãnescu, şi o şcoalã înfiinţatã în 1890, funcţionând într-o clãdire deţinutã de acelaşi Scarlat Bãrcãnescu, cu 45 de elevi (din care 2 fete).
În 1925, Anuarul Socec consemneazã comunele Bãrcãneşti şi Tãtãrani în aceeaşi plasã, în timp ce comuna Româneşti fusese desfiinţatã. Comuna Bãrcãneşti avea 2076 de locuitori în satele Bãrcãneşti şi Româneşti, iar comuna Tãtãrani — 987.