Bine că s-a făcut stadion la Chiajna! Dar cu ploieștenii cum rămâne?

Dragos Trestioreanu -

Bine că s-a făcut stadion la Chiajna! Dar cu ploieștenii cum rămâne?

Nu înțeleg ceva: dacă un stadion a fost închiriat o dată, la meciul contra echipei CFR Cluj, de vineri, 27 noiembrie 2015, de o firmă, RGL Oil în cazul de față, pentru suma de 3.600 de euro (500 de euro x 6 ore), și se știa pentru cine, adică pentru SC FC Petrolul, după cum afirmă patronul acesteia, Lucian Rădulescu, de ce a doua oară nu se mai poate? OK, dacă prima oară, administratorul a știut pentru cine este „dedicația” și o consideră, acum, o capcană, de ce SGU nu a refuzat din prima? Ca proprietar, municipalitatea, poate refuza pe oricine, dacă nu-i convine. În cazul de față, administratorul, Servicii de Gospodărie Urbană, s-a considerat păcălit. Adică, SC FC Petrolul îi dădea o chirie de 13.500 de euro, plus TVA, pe eveniment, dar nu a mai plătit vreo 500.000 de lei noi (circa 113.000 de euro), reziliindu-se contractul. Iar acum să joace doar pe 3.600 de euro, hai 7.200, dacă se dispută și meciul cu Dinamo, hai 10.800 de euro, dacă și cel cu ASA Târgu Mureș? Nu cumva prima oară s-a dat acordul de teamă că un refuz ar fi coincis cu pierderea la „masa verde” a meciului cu echipa CFR Cluj, timpul intrând în sac, iar a doua oară nu s-a mai dat pentru că viitorul adversar acceptă un meci pe teren neutru, mai aproape de propriul domiciliu? Normal ar fi fost să se refuze de la bun început, nu a doua oară! Oricum ar da-o, tot SGU va fi blamată. Nimeni nu a lăudat-o că a dat OK-ul, o dată, ci doar va fi hulită că nu a făcut-o și a doua, și a treia oară! Cui prodest?

Stând strâmb, dar judecând drept, în eventualitatea în care SGU ar fi fost o firmă particulară oarecare, refuzul acesta, pentru meciurile cu Dinamo și ASA, se justifica 100%. Poate chiar… 1.000%. Din cauza datoriilor SC FC Petrolul. Numai că, SGU este o firmă din cadrul Primăriei Ploiești. Care primărie a construit arena Ilie Oană cu banii ploieștenilor. Făcând-o pentru ploieșteni. Eh, aici, se ajunge într-un cerc vicios. Ploieștenii au plătit să aibă o mândrețe de arenă. Demnă de secolul XXI. La nivelul, păstrând proporția numărului de locuri, dar ținând cont de condițiile oferite, „Arenei Naționale” și ale „Cluj Arena”. Acum, ploieștenilor plătitori de taxe și impozite li se spune că nu-și vor mai vedea pe viu, acasă, echipa pentru care, de fapt, au dat bani să se ridice stadionul, obligând-o să plece în altă parte. Să nu mai umble cu subterfugii – se zice. Da, așa este, este un subterfugiu cel folosit vineri. Însă, este unul în… folosul ploieștenilor. Ei trebuie să decidă dacă, neîncasând bani o societate a municipalității, trebuie ca datornicul să fie aspru pedepsit. Ei, nimeni alticineva!

Din păcate, lucrurile se bat cap în cap, fiecare având dreptatea sa. SGU să strige după datorii, deși exista și varianta solicitării falimentului. Una de care însă se teme însă ca… dracul de tămâie. Ploieștenii iubitori din tată în fiu de Petrolul să ceară ca echipa lot de suflet să rămână acasă. Ei nu se gândesc, acum, că bine că s-a construit un stadion la o azvârlitură de băț de București, la Chiajna, acolo unde favoriții să joace contra lui Dinamo. Casa echipei lor de suflet e „Ilie Oană”. Oriunde altundeva, Petrolul va fi în deplasare, chiar dacă figurează ca gazdă a unui meci! Oriunde altundeva, ploieșteanul plătitor de taxe și impozite și iubitor de Petrolul se va simți ca un străin. În alt județ, pe alt stadion, în alte condiții.

Poate că ar trebui, dacă nu există (și) alt interes decât legalitatea, să se mai fi acordat un răgaz, până la finele anului, pentru datorie. Iar apoi, da, se pot încorda și mușchii. Căci așa pare acum, deși există o justificare. Însă, un refuz venit după o acceptare „miroase” al naibii de urât. Va rămâne mereu întrebarea:  de ce atunci da, iar acum nu? Mai ales dacă se știa pentru cine se cerea închirierea. A… sunat cineva, între timp?