C. G. BREZEANU – UN PRIMAR ÎNDRĂGIT DE PLOIEȘTENI

Constantin Dobrescu - aug. 11, 2016

Un alt primar care a făcut cinste orașului nostru a fost avocatul C.G. Brezeanu.

În masiva monografie a Ploieștiului datorată lui Mihail Sevastos, în medalionul care i se dedică, se vorbește elogios dar lapidar de această personalitate a Ploieștiului, care s-a remarcat prin bun simț, modestie, loialitate rar întâlnită (a fost atașat ideilor țărăniste până la moarte, fapt remarcat și de contemporani) și mai ales prin realizări edilitare notabile. Se cuvine să menționăm că acesta a fost inițiatorul ridicării Halelor Ploieștene.

Constatăm cu regret că Dicționarul bio-bibliografic „Personalități ploieștene”, publicat în 2002, nu a găsit de cuviință să consemneze nimic despre acest inimos primar, cum nici regretatul profesor și muzeograf Ion Jercan originar de pe Valea Teleajenului, ca și C.G. Brezeanu, nu l-a pomenit în cartea sa „Personalități de pe Valea Teleajenului”

1. G. Brezeanu s-a născut în anul 1889, în comuna Teișani, într-o familie de moșneni cu vechi tradiții cooperatiste și cărturărești. A fost căsătorit cu Elena Vasilescu, cu care a avut o fetiță, pe nume Marta, căsătorită cu inginerul petrolist PALANCĂ. Fiica lui C. G. Brezeanu a fost bună prietenă cu Alice Ivănceanu. O rudă a lui C. G. Brezeanu era preotul I. BREZEANU, parohul bisericii Sf. Gheorghe vechi, care, în 1934, a scos o revistă de zidire creștinească intitulată „Pace vouă”. În vremea primariatului lui SCARLAT ORĂSCU, tânărul C.G. Brezeanu a fost secretar particular al acestuia.

Pe C. G. Brezeanu îl găsim prezent în ziua de 27 februarie 1913 la sala MODERN, unde audiază conferința deputatului N. Iorga despre Solidaritatea funcționarilor, cu ocazia Festivalului organizat de Societatea Funcționarilor publici din Prahova.

Constantin Brezeanu face parte din delegația Prahovei care participă la Congresul Partidului Țărănesc de la Iași, din 26-28 noiembrie 1922. Delegația era condusă de deputatul Stan MORĂRESCU și mai cuprindea pe av. I.G. PARDOS, dr. Ștefan Popescu-Filutză, Pavel Dumitrescu din Filipești, Gh. Ioniță din Tomșani și Gh. C. Enache din BORDENI, după cum consemnează ziarul „Ploieștii” din 26 februarie 1922.

În ziua de 21 octombrie 1922 a avut loc Adunarea Generală prin care Partidul Țărănesc și-a ales comitetul județean. Printre cei aleși în Comitet întâlnim și pe C. G. Brezeanu, alături de I. Bazilescu-Drajna, Ștefan Stroe-Petrescu, Stan Morărescu etc.

În ziua de 14 mai 1923, a avut loc la Clubul Partidului Țărănesc din Ploiești o ședință la care a participat și dr. N. LUPU. Cu acest prilej, s-a trimis o telegramă lui Ion Mihalache de către Comitetul Executiv local.

Dr. N. LUPU, înainte de a se întoarce la București, a făcut, împreună cu C. G. Brezeanu, o vizită Victoriei Al. Gh. RADOVICI „cu al cărei regretat soț a fost bun prieten”. Presa locală relatează că dr. N. LUPU a fost primit la Ploiești cu simpatie.

Constantin Brezeanu ia parte în ziua de 21 iulie 1923 la întrunirea P.Ț. de la Slănic, care a avut loc în grădina C.C. Dumitrescu. La această întrunire a participat și dr. N. LUPU, care, înainte de această întrunire, a coborât în mină la 200 m adâncime, ca să vadă condițiile în care muncesc lucrătorii pentru un salariu mizerabil de 27 lei pe zi.

În ziua de 9 noiembrie 1923 s-a ținut în sala clubului de la Casa BOGDAN, din strada M. Kogălniceanu nr. 23, Congresul anual al Partidului Țărănesc din Prahova. Onoarea de a deschide lucrările congresului i-a revenit dr. N. LUPU. S-a expediat o telegramă marelui luptător al democrației I. MIHALACHE. Cu această ocazie au fost aleși 39 de membri ai Comitetului Județean al P.Ț., printre care: dr. N. LUPU, Bazilescu-Drajna, I.G. PARDOS, Ilie RĂSPOP – Teșila, Stan MORĂRESCU, Gh. Ionescu – Teișani, Anton PETICILĂ – Comarnic, Take Popescu – Drajna, C. G. Brezeanu.

Constantin Brezeanu a fost printre inițiatorii înființării în anul 1922 a Băncii ȚĂRANILOR, care avea un capital subscris de 1 milion de lei.

La inaugurarea noului local al băncii care se va numi BANCA PRAHOVA, în ziua de 8 octombrie 1930, a participat și C. G. Brezeanu, în calitate de deputat.

Serviciul religios a fost oficiat de PSS Platon Ciorul, vicarul Patriarhiei, asistat de proteoiereul Vicențiu POPP, arhidiacon  Evghenie ORGHIDAN și diacon Slivneanu. Printre cei care au ținut cuvântări au fost C. Brezeanu, în calitate de deputat și primar al Ploieștiului, N.M. PÂRVULESCU, decanul Baroului Prahova și DROSESCU, directorul Băncii Prahova. Cu această ocazie, s-a servit în localul băncii o gustare iar la prânz un banchet la restaurantul Berbec.

La Iași s-a sărbătorit, în ziua de 27 ianuarie 1924, intrarea în rândurile Partidului Țărănesc a prof. univ. Matei Cantacuzino și la această manifestare din Prahova au participat C. G. Brezeanu și I. Angelescu, după cum menționează ziarul „Munca” din 31 ianuarie 1924.

Impunându-se construcția unui palat al muncii la Ploiești, cum s-a propus în ședința Consiliului Corporației din Ploiești din 6 martie 1924, s-a format un Comitet care să activeze în acest sens.

Consiliul Comunal prezidat în 1930 de  C. G. Brezeanu a oferit  Corporației un teren pe str. nou deschisă Zoe Scorțeanu pentru a servi la construcția localului.

Construcția a început în vara anului 1931 și s-a terminat la roșu în 1932.

C.G. Bogdan, președintele Corporației din Ploiești, „pentru a-și îndeplini o datorie de conștiință a adunat și tipărit pe socoteala sa, sub titlul de <<Drepturi și Îndatoriri>>  însemnate date asupra activității Consiliului de administrație al acestei Corporații pe timpul de la 1919-1933”.

Autorul inserează în lucrare medalioane ale personalităților care au sprijinit activitatea Corporației, printre care și avocatul C. G. Brezeanu, după cum consemnează ziarul „Ploieștii” din 26 februarie 1933.

Constantin Brezeanu participă în ziua de 26 octombrie 1924 la Congresul anual al Partidului Țărănesc din Prahova, care s-a desfășurat la Ploiești.

Acest congres reprezintă un eveniment important în viața lui C. G. Brezeanu, deoarece este ales în Comitetul Județean al partidului, alături de dr. Ștefan Popescu Filuță, I.G. Pardos, senatorul D. Bazilescu-Drajna, I.N. Papazolu, col. Penescu, Ștefan Stroe Petrescu, Cristel Ceauşoglu etc.

La acest congres, care număra 98 de secțiuni și la care s-a alăturat și puternica grupare țărănistă de la Câmpina, a participat și dr. N. LUPU, care a fost ales președinte al organizației prahovene.

În ziua de 22 mai 1927, a avut loc la sala Elizeu din Ploiești marea întrunire a organizației PNȚ Ploiești. Au luat parte peste 5.000 de cetățeni, în majoritate țărani, din toate comunele județului Prahova. De la București au participat: Virgil Madgearu, I. Mihalache, Ghelmegeanu, D.R. Ioanițescu, deputat de Ilfov, deputatul de Olt Căpățâneanu, I. Răducanu, deputat de Ialomița. La gară, oaspeții au fost întâmpinați de Ștefan Popescu-Filutză, vicepreședinte al PNȚ Prahova, precum și de un numeros grup de cetățeni, după care oaspeții au fost conduși la sala Elizeu.

Întrunirea este deschisă de Gogu Negulescu, vicepreședinte. Printre cei care iau cuvântul, în afară de oaspeți, au fost: prof. C. Popescu-Gruia, av. Grigore Ivăncescu, I.G. Pardos etc.

Pe C. G. Brezeanu îl găsim prezent împreună cu soția sa la Matineul Cercului Militar din Ploiești organizat în ziua de 25 ianuarie 1925 cu scopul de a se „strânge raporturile între ofițerii activi și ofițerii în rezervă” și de a schimba impresii din Marele Război. La aceasă manifestare au participat: generalul Mironescu, comandantul garnizoanei, col Palada, comandantul Cercului Militar gl. Caracas, gl. T. Teutu, av. Gogu Tomescu, dr. Mircea Botez, prof. Dem. Munteanu-Râmnic, av. N.M. Pârvulescu, dr. G. Cosma, av. Gogu Fotescu etc.

De menționat este că pentru prima dată întâlnim o referire la faptul că C. G. Brezeanu era ofițer în rezervă și probabil să fi luptat pe front pentru înfăptuirea IDEALULUI NAȚIONAL.

Până la Congresul anual al PNȚ, care urma să aibă loc în ziua de 19 decembrie 1926, s-a constituit un Comitet provizoriu al organizației prahovene, compus din dr. N. LUPU, președinte, Gogu Negulescu și Ștefan Popescu, vicepreședinți, C. G. Brezeanu, secretar general, și Vasile Grădinaru, casier, care va funcționa până la alegerea noului Sfat județean al PNȚ

În anul 1926, C. G. Brezeanu intră pentru prima dată în Parlament ca deputat din partea țărăniștilor alături de dr. N. LUPU, Petre P. SUCIU și I.G. PARDOS. Deoarece dr. LUPU a optat pentru județul Ilfov, locul său de la Prahova a revenit lui Ștefan Stroe Petrescu.

1926. G. Brezeanu a fost nașul de cununie al lui NICU JUREBIE „unul din cei mai simpatici și mai vrednici luptători ai PNȚ din Urlați”, care s-a căsătorit la biserica catedrală din Urlați cu Eliza Angelescu, în noiembrie 1926.

La clubul P.N.Ț. din Ploiești a avut loc în ziua de 12 iunie 1928 ședința Comitetului Tineretului Țărănist prezidată de dr. Ștefan Popescu-Filutză, vicepreședinte al organizației de Prahova. Cu această ocazie s-au expus situația politică și mai ales gândirea politico-socială a tânărului țărănist.

1. G. Brezeanu, în calitate de deputat, ia cuvântul și îndeamnă tineretul la o „intensă muncă pentru reușita programului PNȚ”, menționând că „s-au programat o serie de șezători în comunele ale județului”.

Venirea ca primar al Ploieștiului în anul 1929 a lui C. G. Brezeanu a fost  pentru ploieșteni „un răsărit de soare”. Acesta era „de o modestie fără pereche, cu un simț de demnitate și respect de lume nemăsurat”.

În anul 1930, C. G. Brezeanu, în calitate de deputat și primar, semnează cererea de grațiere a fruntașului comunist Mihail Gheorghiu Bujor, condamnat la închisoare pe viață. Această cerere a fost semnată de 67 de persoane  dintre care I. Ionescu-QUINTUS, I.G. Obrocea, dr. Mircea Botez, avocat N. Constantinescu-Bordeni. Perioada de doi ani cât a fost primar va rămâne înscrisă cu litere de aur în monografia Ploieștiului.

Ziarul „Munca” din 18 mai 1932 menționa modul de lucru al lui C. G. Brezeanu ca primar: „acest om neobosit și cu atâta tragere de inimă, de dimineață până noaptea, uitând de familie, de casă, de interesele personale, colindă stradă cu stradă, din cele mai depărtate suburbii până în centru, ca la ora 9 dimineață să vină la localul Primăriei, unde cheamă șefii de serviciu pentru a le comunica lipsurile ce a găsit în executarea programului de ei, a le da ordine de executat pe a doua zi, după care primea publicul până la ora 2-2 1/2, stând nemișcat și nemâncat pentru a da fiecăruia satisfacția cererii lui în măsura dreptății și dreptului ce avea. După amiezele se consfătuia cu colaboratorii săi din Consiliul Comunal și delegația permanentă asupra celor mai importante lucrări și pentru a rezolva chestiunile mai importante de interes general. Erau de notorietate publică  ședințele Consiliului Comunal în care 1/3 erau membrii opoziției (liberali), ședințe care erau mul mai înălțătoare prin felul cum erau conduse dezbaterile, decât majoritatea ședințelor parlamentului, încât membrii opoziției celei mai înverșunate căci erau numai liberali, au spus că acestui Consiliu i se va spune de urmașii noștri Marele Consiliu Comunal.”

Printre realizările primariatului lui C. G. Brezeanu se numără iluminatul în întregime al orașului cu lămpi mai multe, extinderea rețelei de apă pe străzile periferice, asanarea zonei tabacilor prin lucrările efectuate contra inundațiilor pârâului Dâmbu, punerea în funcțiune a Canalului și extinderea lui, pavarea străzilor periferice, trutuare la periferie și Centru, trei școli primare, Halele Centrale, refacerea băii comunale care era una dintre cele mai bune din țară și care a devenit cea mai frumoasă din România Mare, repararea tuturor școlilor primare și înzestrarea lor cu mobilier nou, repartizarea fondului de reparații a bisericilor și monumentul eroilor. De menționat că a inițiat construcția a trei școli primare și anume: Școala nr.3 de fete și Școala nr.8 de băieți, „cu săli de cursuri spațioase, cu lumină și aer suficient bunei hrăniri fizice și morale”, după cum consemnează ziarul „Informatorul” din 31 martie 1931. A fost de două ori primar al Ploieștiului, iar numele lui „s-a sădit adânc în inimile cetățenilor ploieșteni”.

Sub primariatul lui C. G. Brezeanu în 1931, acesta, „printr-o stăruință admirabilă și perseverentă pe lângă membrii guvernului de atunci (d-nii Mihalache, Madgearu și Iuliu Maniu) de a căror bunăvoință se bucura”, acesta „a obținut cesiunea prin legi în mod gratuit din partea statului către primăria Ploiești a pădurii seculare Păulești de 400 de pogoane și o jumătate din subsolul petrolifer al moșiei Arioneasa în întindere de 600 de pogoane, considerată ca cea mai valoroasă sursă petroliferă din regiunea Urlați.”

În acest mod Primăria a devenit proprietara pădurii Păulești care se află la 3 km depărtare de Ploiești, care fiind un oraș „aproape lipsit de parcuri și locuri de recreație pentru populație”, putea transforma această pădure în PARC COMUNAL.

1. G. Brezeanu „a înfăptuit și o operă morală mai presus de orice, căci sub primariatul său a stârpit necinstea și jaful în averea Comunei”. În cei doi ani de primariat ai lui C. G. Brezeanu „cetățeanul care intra la primărie se simțea în casa sa, unde găsea și bunăvoință și îndatorare și dreptate”.

În anul 1929, C. G. Brezeanu a condus lupta împotriva Consiliului Comunal și a primarului I.G. OBROCEA, pe care-l acuza că prin ordonanțe a scumpit pâinea cu 1 leu pe kilogram și carnea cu 4 lei. Brezeanu afirma că Obrocea a scumpit aceste articole ca să împingă populația ploieșteană la revoltă împotriva guvernului național țărănesc.

În luna iunie a anului 1932 C. G. Brezeanu a fost acuzat că în calitate de primar a angajat o bandă de derbedei care să atace pe prof. Dem. Munteanu-Râmnic, fost subsecretar de stat la Interne, care l-au maltratat grav în centrul Ploieștiului, în plină zi, când acesta mergea la comisia de Bacalaureat.

Participând la o discuție la restaurantul Berbec în aprilie 1932 C. G. Brezeanu asupra unor probleme sociale și printre altele vorbindu-se despre calitățile și însușirile pe care trebuie să le aibă un primar și în special unul de municipiu cum ar fi Ploieștiul, fiecare dintre amicii săi și-a spus părerea, fiind de acord asupra faptului că acesta trebuie să posede o vastă cultură, profunde  cunoștințe despre urbanism, să fie la curent cu lucrările efectuate în marile orașe etc. Intervenind în discuție C. G. Brezeanu a spus că „un primar nu are nevoie de nimic din cele arătate, ci de un singur lucru: DE BUN SIMȚ”.

1. G. Brezeanu participă în zilele de 15-16 septembrie 1934 la Congresul P.N.Ț. de la București, alături de Grigore Ivănceanu, Al. Popescu-Gruia, av. P. Letzer, P.P. Suciu, dr. Mircea Bottez etc.

Apropiații acestuia apreciau că acesta avea reale calități de mediator. În anul 1934 se implică personal în împăcarea țărăniștilor din Câmpina, C. Boeru și Gh. T. Iliescu.

La inaugurarea Monumentului Eroilor din Urlați, care a avut loc în ziua de 20 noiembrie 1932, a paticipat și senatorul  C. G. Brezeanu, în calitate de primar al Ploieștiului, alături de Ștefan Stroe Petrescu, prefectul județului, Mitu Țigănescu, președintele Camerei Agricole, I.T. Socolescu, directorul Serviciului Agricol Județean, un delegat al Garnizoanei Ploiești și o companie de militari, însoțită de muzica militară. Inaugurarea monumentului realizat de sculptorul Mătăoanu s-a făcut „cu deosebită solemnitate”. Acest monument ridicat în amintirea vitejilor fii ai micului orășel așezat între vii, căzuți pe câmpul de luptă a fost ridicat de un comitet, în frunte cu Mitu Țigănescu și Mitică Negulescu. Acest monument a costat 1.500.000 lei adunați prin contribuția locuitorilor care „n-au ezitat nicio clipă de a da obolul lor la simbolizarea pentru vecie a eroilor urlățeni”.

La 9 octombrie 1932, s-a inaugurat palatul Asociației Corpului Didactic primar din Ploiești, în strada Regina Maria nr.5, în prezența ministrului Instrucțiunii Publice, D. Gusti. La acest eveniment a participat și C. G. Brezeanu, primarul Ploieștiului, St. Stroe-Petrescu, prefectul de Prahova, și parlamentarii Prahovei.

1932. G. Brezeanu, în calitate de senator și primar al Ploieștiului, a participat în comuna Valea Nucetului-Urlați la botezul fiicei lui Pavel G. Păunoiu, Pompilia Marta, în calitate de naș, împreună cu fiica sa, Marta C. Brezeanu, după cum informează ziarul „Ploieștii Noi” din 11 septembrie 1932.
1933. G. Brezeanu împreună cu prof. Popescu-Gruia, dr. Mircea Bottez, av. Grigore Ivănceanu, Cristel Ceausoglu și dr. Mezincescu, participă la manifestarea din 18 decembrie 1934, la care s-au aniversat 16 ani de la înființarea țărănismului, după cum consemnează ziarul „Munca” din 25 decembrie 1934.
1934. G. Brezeanu este cel care, în anul 1930 ia inițiativa cinstirii memoriei donatorilor primăriei „printr-un parastas fixat pentru ziua de 22 decembrie”. Cu ocazia acestei pioase ceremonii, primarul C. G. Brezeanu va împărți ajutoare „în memoria nemuritorilor donatori la săracii din mahalale”, la recomandarea preoților parohiilor respective.

În ziua de 9 septembrie 1929 la clubul P.N.Ț. a avut loc o consfătuire a Comitetului Executiv și a membrilor comitetelor sectoarelor din Ploiești, unde C. G. Brezeanu a prezentat programul viitorului congres județean al PNȚ, care va alege un nou Comitet Executiv.

În ziua de 10 noiembrie 1929 a avut loc la Ploiești, ca de altfel în toată țara, aniversarea unui an de la venirea la putere a P.N.Ț. Astfel, la Ploiești, acest impresionant eveniment „a luat proporțiile unei sărbători naționale”. Au participat un număr mare de săteni, „care au venit să aclame pe acei ce le-au redat libertatea și le-au ușurat mijloacele de trai, scoțăndu-i din ghearele lipitorilor satelor, cămătarii liberali.”

Sătenii au defilat prin fața Prefecturii Prahova, unde au făcut o caldă manifestare lui Ștefan Popescu-Filutză, prefectul județului, lui C. G. Brezeanu, deputat și primar, precum și parlamentarilor Prahovei. S-au remarcat frumoasele convoaie conduse de Petrescu-Marinaru și D. Mihăilescu – Pucheni.

Manifestația a fost deschisă la ora 10 prin Corul P.N.Ț., care a intonat „Marșul triumfal al democrației”. Meritul acțiunii de onorare a venirii la putere a P.N.Ț. l-a avut primarul C. G. Brezeanu.

Seria cuvântărilor a fost deschisă de prefectul județului, urmat de: av. Grigore Ivănceanu și Petrescu-Marinaru din Pucheni, Ștefan Stroe Petrescu, prof. C. Popescu Gruia etc. La ora 13 toți manifestanții s-au îndreptat spre Statuia Libertății, unde au urmat alte cuvântări.

Cu ocazia expoziției pictorului BULGĂRAȘ, care a avut loc în ziua de 18 noiembrie 1929, printre cei care au cumpărat pânze ale talentatului pictor au fost: prof. I.A. Bassarabescu, deputatul prof. C. Popescu-Gruia, av. Boștinescu-Schiulești, prof. Stoica Teodorescu, ing. Petre M. Bejon. De asemenea și C. G. Brezeanu, primarul Ploieștiului, „a ales o pânză de BULGĂRAȘ pentru colecția viitoaei pinacoteci a orașului Ploiești.”

În martie 1929, C. G. Brezeanu, împreună cu avocatul I.G. Pardos și cu dr. Șt. Popescu-Filutză, prefectul județului, participă în comuna sa natală, Teișani, la înmormântarea lui Victor Enăchescu, membru de frunte al P.N.Ț. din plaiul Teleajenului și președinte al comisiei interimare din Teișani. Acesta a fost rănit cu pistolul de șeful de post de jandarmi din Teișani, care a încercat să-l împiedice să participe la alegerile comunale. De menționat că în luna septembrie 1931, C. G. Brezeanu îl primește pe Ion Mihalache, însoțit de alți fruntași ai P.N.Ț., la vila sa din comuna Teișani.

În calitate de primar, C. G. Brezeanu a acordat patronajul său Ateneului popular „George Coșbuc”, din cadrul Școlii Primare nr.11 Ploiești, în anul 1932.

Nu putem omite că C. G. Brezeanu a participat în ziua de 17 aprilie 1929 la solemnitatea inaugurării Ateneului popular „Paradis” din Ploiești, situat pe strada Cazărmii. La această inaugurare a mai luat parte I. Banciu, secretar general al Ministerului Instrucțiunii, Ștefan Ioan, vicepreședinte al „Ateneului Român”, Adrian Maniu, inspectorul artelor, dr. Ștefan Popescu-Filiutză, prefectul județului, prof I.A. Bassarabescu, I. Georgescu Paradis, M. Galița, directorul Liceului „Sfinții Petru și Pavel”, Al. Oprescu, directorul Școlii Comerciale, I.A. Grigorescu, inspector General Școlar, Chilan, șeful Serviciului de Siguranță, C. Vieru, directorul prefecturii de poliție, maior H. Ștefănescu, șeful statului major al diviziei a XIII-a, preotul C.M. Petre, protoiereul județului.

1. G. Brezeanu, în cuvântul său, „arată necesitatea unei cât mai intense activități culturale în orașul Ploiești”, pentru ca Ion Banciu, secretarul Ministerului Instrucțiunii s-a înscris ca membru al Ateneului, cu o cotizație de 1.000 de lei anual.

În cuvântul său, prof. I.A. Bassarabescu arată că primește președinția Ateneului „datorită insistenței inițiatorului d. Georgescu-Paradis” și propune ca membri de onoare pe I. Banciu, Adrian Maniu și Ștefan Ion.

La 5 noiembrie 1931 are loc la Ploiești, la sala cinema Caragiale, Congresul anual al Partidului Național Țărănesc din Prahova, la care participă și I. Mihalache.

Cu această ocazie, se dezbate situația politică locală și ia cuvântul  C. G. Brezeanu. La finalul Congresului, av. Grigore Ivăncianu citește o telegramă adresată lui Iuliu Maniu, prin care congresiștii îl roagă să revină în P.N.Ț. Deoarece Grigore Ivăncianu mai prezintă o moțiune prin care Congresul în cere P.N.Ț. să lupte împotriva proiectului de monopol al țuicii, pentru conversiunea datoriilor agricole și ieftinirea traiului,

1. G. Brezeanu a făcut parte, în calitate de primar, din juriul pentru decernarea premiilor cu ocazia celui de-al treilea concurs de vitrine, care a avut loc la Ploiești, în luna iunie 1930, din acest juriu, au mai făcut parte: Șt. Moțoiu, Gabriel Papp, G. Fernic, Toma T. Socolescu.

Împreună cu prefectul județului Prahova, Ștefan Popescu-Filutză, primarul C. G. Brezeanu participă în ziua de 25 mai 1930 la jubileul de 50 de ani de la înființarea „societății de binefacere” a doamnelor din Ploiești „CARITATEA”, cu care ocazie donează în nume personal o sumă de bani. Luând cuvântul, a relevat importanța acestei societăți filantropice în viața Ploieștiului.

Președinta Societății Filantropice „Caritatea” aduce elogii primarului C. G. Brezeanu pentru concursul pe care l-a dat societății.

În ziua de 31 martie 1930, C. G. Brezeanu participă împreună cu prefectul județului Prahova, Ștefan Popescu-Filutză și cu soțiile lor precum și membrii coloniei anglo-americane din Ploiești, ca Masterson, Tracey, Percy Clark, la balul organizat de Societatea pentru protecția animalelor din Ploiești, în saloanele Clubului Internațional, pentru mărirea fondurilor societății. De asemenea, în ziua de 3 octombrie 1930, C. G. Brezeanu, împreună cu av. N. M. Pârvulescu, decanul Baroului Prahova, participă la inaugurarea noului palat al Băncii Prahova din Ploiești.

În mai 1928, C. G. Brezeanu președintele Comisiei Interimare, a primit la Gara de Sud delegația profesorilor cehoslovaci venită la Ploiești împreună cu corul institutorilor cehi din Praga.

1. G. Brezeanu, în calitate de președinte al Comisiei Interimare, întâmpină în mai 1928 la Gara de Sud pe reprezentații Corului Institutorilor Cehoslovaci, venit să susțină la Ploiești un concert.

În ziua de 8 decembrie 1929, cu ocazia aniversării a 10 ani e la înființarea P.N.Ț., la Ploiești a avut loc o importantă manifestare. Ploieștenii au fost printre primii care au răspuns cu entuziasm „la apelul lansat de I. Mihalache”. Aurel Vlad, ministrul Industriei, și Șt. C. Pop, președintele Camerei Deputaților, care au și luat cuvântul, fiind primiți „cu aplauze și urale care țin aproape cinci minute.”

D-na Stroilescu – Telega oferă un buchet de flori lui Șt. C. Popp.

Chiar în timpul manifestărilor sosesc și Ion Mihalache și Ion Răducanu, ministrul Muncii.

După cuvântările oaspeților de la București, iau cuvântul Bazilescu – Drajna, președinte de onoare al Adunării, deputatul dr. Mircea BOTTEZ, c. Boeru – Câmpina, Gh. Șerb. Teodorescu, C. Popescu – Gruia, av. Grigore Ivănceanu, săteanul Zaharia – Brebu, Ștefan Popescu-Filutză și deputatul și primarul Ploieștiului C. G. Brezeanu, după cum consemnează ziarul „Dreptatea Prahovei” din 12 decembrie 1929.

1. G. Brezeanu a acordat tot sprijinul său pentru ca Tudor Vianu să conferențieze în bune condiții în Aula Liceului de băieți despre „Cultura poporului”, conform instrucțiunilor Ministerului Muncii, care dorea „să răspândească în mase cultura națională”. De asemenea acesta participă la 31 martie 1930 la balul dat de Asociația pentru Protecția Animalelor la Clubul „Internațional”, pentru strângerea de fonduri.

Ploieștenii nu au fost oameni gospodari interesați de păstrarea curățeniei orașului. Aceștia vărsau murdării în stradă, aruncau găini moarte și resturi în stradă, apa murdară de la rufe etc. Ce puneau în pericol sănătatea publică.

„În curți zac mormane de murdării băltoace provenite din creșterea porcilor și a altor animale. Bălegarul se păstrează în curți săptămâni și luni, de se încinge și pestilențiază atmosfera. La Ploiești, porcii sunt privilegiați, fiind tolerați liberi în curte și pe străzi. Turme de oi și cirezi de vaci trec pe străzile principale”, după cum consemna ziarul „Ploieștii” din 1 septembrie 1931.

Primarul C. G. Brezeanu și apoi St. D. Mănoiu au înființat un serviciu de control al modului în care se păstrează curățenia într-un oraș considerat european.

Despre modul în care Ploieștiul arăta în vremea primariatului lui C. G. Brezeanu se oferă informații în ziarul „Informatorul” din 31 martie 1931, arătând impresiile unui inginer olandez de la Societatea Româno-Americană, care după o absență de doi ani a revenit la Ploiești, rămânând uimit de transformările suferite de oraș, care „avea străzi pavate, măturate, înzestrate cu canal, apă, lumină electrică și gospodărit cu atâta pricepere și dragoste de progres.” Pantru ca peste un an orașul să fie în opinia regelui Carol al II-lea, exprimată în ziua de 26 noiembrie 1932, cu ocazia inaugurării palatului de justiție, un oraș „nenorocit și barbar”. Acesta știa ce vorbește deoarece trecea des prin oraș în drum spre Sinaia și Constanța, că „dacă plouă sau ninge nu poți străbate de murdărie și noroi”, iar unii îl vedeau drept oraș european.

Cu ocazia inaugurării Palatului de Justiție, în noiembrie 1932, la care a participat și Regele Carol al II-lea, acesta i-a reproșat lui C. G. Brezeanu „că nu trebuia să construiască halele lângă palat și că astăzi urbanistica nu mai permite hale mari centrale, ci descongestionate prin cartiere, hale mai mici, pentru folosința tuturor locuitorilor de la periferii și suburbii”, după cum consemnează ziarul „Ploieștii” din 16 decembrie 1933.

În luna august 1931 s-a început construcția de către Casa Centrală a Asigurărilor Sociale din cadrul Ministerului Muncii a unui local care să cuprindă corporațiile, autoritățile medico-farmaceutice, pe terenul din str. Zoe Scorțeanu donat de Consiliul Comunal din vremea primariatului lui C. G. Brezeanu.

În ziua de 8 februarie 1932 a venit la Ploiești Comisia Casei Centrale pentru a lua în primire construcția din str. Zoe Scorțeanu. Comisia era compusă din: Mihail Enescu, director general al Casei Centrale, M. Mosgos, prof. ing. Th. Ficșinescu, P. Stegărescu, G.G. Bogdan, președintele Corporației, Ilie Georgescu, delegați din partea meseriașilor locali.

Imediat după Primul Război Mondial, C. G. Brezeanu a luat în arendă moșia moștenitorilor Cantacuzino din Cosminele, în suprafață de 1400 de pogoane.

În calitatea sa de primar, C. G. Brezeanu s-a implicat în acțiunea de ajutorare a șomerilor din Ploiești. Astfel, acesta a luat inițiativa de a se împărți oamenilor prin Inspectoratul Muncii circa 600-700 de pături zilnic. Ziarul „Cuvântul Prahovei” din 7 martie 1931 menționa că fiecare șomer ploieștean „a primit câte 1 kg sare, zahăr, jumări și ajutoare bănești și s-au angajat 110 șomeri pentru lucrări edilitare, iar când timpul va fi frumos, vor începe lucrările la <<halele centrale>> unde se va întrebuința de aceea un mare număr de oameni.”

Totodată, s-a stabilit ca societățile să nu angajeze decât șomeri din localitate, atunci când este nevoie.

În calitate de reprezentant al P.N.Ț., C. G. Brezeanu participă în ziua de 20 septembrie 1931 la întrunirea primarilor de la Vălenii de Munte, pentru a protesta  împotriva monopolizării țuicii.

Această întrunire a fost inițiată de Asociația propietarilor de livezi din Prahova și au paticipat 3.000 de persoane, atât din Prahova, cât și din Dâmbovița și Buzău.

Alături de C. G. Brezeanu au mai participat și deputatul Dem. I Nicolaescu, șeful P.N.L. Prahova, avocatul N. Constantinescu – Bordeni.

1. G. Brezeanu, luând cuvântul din partea P.N.Ț., se pronunță împotriva legii de monopolizare a țuicii și solicită solidarizarea tuturor forțelor politice pentru ca lupta să fie încununată de succes. Primarii din Buzău au fost conduși de Constantin Iarca – Buzău, iar cei din Dâmbovița de I. Anastasescu. Printre cei care au luat cuvântul și au combătut legea de monopolizare a țuicii inițiată de C. Argetoianu, ministru de finanțe, amintim pe senatorul căpitan Seltea, președintele Uniunii sindicatelor prunarilor, Grigore Gr. Georgescu, președintele prunarilor prahoveni, deputatul I. Mihailescu-Mișu, care „declară că a venit la întrunire ca prunar și membru al Camerei de Comerț”, senatorul Tănase Voiculescu, profesor la Ploiești și proprietar de livezi la Ogretin, G. Fermic, președintele Camerei de Comerț Prahova etc.

Căpitanul Stelea „îndeamnă pe prunari să fie solidari pentru că e vorba de existența lor și îi conjură că în cazul când va fi nevoie să meargă la București, toți să fie acolo făcând sacrificii și să spună neted celor de sus, că prunarii preferă moartea decât să fie despărțiți de prunii lor.” La finalul întrunirii, Grigore Gr. Georgescu „a cerut prunarilor solidaritate și legământ ca toți să vină la București să se apere.” Acesta dă citire unei moțiuni de protest prin care cere ca spirtul din cereale să fie monopolizat. Au fost expediate telegrame Regelui Carol al II-lea, prim ministrului N. Iorga și ministrului de finanțe C. Argetoianu. La finalul întrunirii „adunarea într-un important cortegiu s-a îndreptat spre locuința d-lui prim ministru Iorga, căruia i s-a făcut o improvizată manifestație.”

Pentru ziarul „Virtutea” din 21 octombrie 1933, prin lucrările edilitare întreprinse la Ploiești, C. G. Brezeanu este asemuit lui Dem. Dobrescu, primarul Bucureștilor.

În ziua de 11 iunie 1932 s-a inaugurat Expoziția târg amenajată pe terenul hipodromului din Bariera București, care a fost organizată de Primăria Ploiești, Camera de Comerț și Camera de Agricultură Praova. La solemnitatea de deschidere au participat: Mihail Șerban, subsecretar de stat în MAD, Ștefan Stroe Petrescu, prefectul județului, C. G. Brezeanu, primarul Ploieștiului, generalul Miciora, comandantul garnizoanei, Ștefan D. Motoiu, președintele Comitetului organizator al Expoziției, Radu A. Caratasse prim președinte al Tribunalului, C. Vasilescu, chestorul Poliției, Spirea N. Sorescu, președintele Camerei de Agricultură, Gogu Fotescu. Preotul C. Petre a oficiat slujba religioasă și sfeștania. În cuvântul său, primarul Ploieștiului C. G. Brezeanu arată că această Expoziție târg sporește prestigiul economic al Ploieștiului și își exprimă dorința ca aceasta să fie permanentă. De menționat că în ziua de 29 iunie 1932 această expoziție a fost vizitată de Regele Carol al II-lea și de Marele Voievod de Alba Iulia Mihai. Înalții oaspeți au fost întâmpinați de Voicu Mitescu, ministrul Agriculturii, M. Ghelmegeanu, Ștefan Stroe Petrescu, prefectul Județului Prahova, și C. G. Brezeanu, primarul Ploieștiului.

Expoziția târg era amenajată pe terenul de la Bariera București în suprafață de 13 ha. și 8.400 m.p. expropiată din moșia Kretzulescu. Lucrările de amenajare au fost încredințate Serviciului Tehnic, după planurile arhitectului Toma T. Socolescu.

În ziua de 10 iulie 1932, a avut loc la sala Cinema Clasic o mare întrunire publică organizată de ACȚIUNEA CETĂȚENEASCĂ condusă de GOGU ZAMFIRESCU împotriva societății ELECTRICA și a primarului C. G. Brezeanu, pentru a protesta împotriva scumpirii prețului energiei electrice, după cum consemnează ziarul „CURENTUL” din 19 iulie 1932, cerând „micșorarea prețului tarifului de lumină”.

Lui C. G. Brezeanu i-a revenit onoarea de a inaugura la 9 iunie 1932 turnul clopotniță al Catedralei Sf. Ioan, Monument al Eroilor prahoveni din Primul Război Mondial. Deasemenea, la 26 noiembrie 1932, primarul C. G. Brezeanu a inaugurat, în prezența Regelui Carol al II-lea, Palatul de Justiție.

Cu toată corectitudinea de care a dat dovadă,  C. G. Brezeanu a fost acuzat printr-o interpelare în Camera Deputaților în ziua de 24 septembrie 1932 făcută de deputatul avocat N. Constantinescu-Bordeni, șeful partidului georgist în Prahova, prin care comunica lui Ion Mihalache, ministru de Interne, că C. G. Brezeanu a revocat din funcție pe chestorul C. Vasilescu, licențiat în drept, pentru a numi în fruntea Chesturii Poliției Ploiești pe cumnatul său, Alexandru Popescu, condamnat definitiv la 15 zile de închisoare pentru furt calificat și abuz de încredere, pedeapsă pe care a executat-o în penitenciarul Văcărești în anul 1932.

1. G. Brezeanu a fost acuzat că în timpul alegerilor din 1934 a angajat bătăușii electorali frații Mustățea să-l molesteze pe dr. M. Bottez. Era a doua maltratare a dr. M. Bottez. Prima avusese loc în 1933 și fusese pusă la cale de liberali.

În timpul primariatului său, C. G. Brezeanu a încercat să convingă președinții tuturor societăților de binefacere și asistență socială și asistență socială să fuzioneze ca prin aceasta să fie mai eficiente în privința ajutorării nevoiașilor, șomerilor și bolnavilor din Ploiești, după cum consemna gazeta ploieșteană „Munca” din 12 martie 1933.

1. G. Brezeanu participă în ziua de 9 iulie 1933 la solemnitatea de la Școala Normală de învățători „Mihai Viteazul”, unde un mare număr de profesori, învățători și intelectuali, prieteni și foști elevi au sărbătorit activitatea de 40 de ani desfășurată în slujba școlii de profesorul Pană Popescu, care a ieșit la pensie cu ocazia împlinirii vârstei de 65 de ani.

În cuvântul său, C. G. Brezeanu a „relevat opera gigantică a sărbătoritului și în numele orașului îi urează să trăiască ani mulți ca model de cinste, bunătate și dreptate.”

Alături de I.A. Bassarabescu, la festivitate a mai participat dr. G. Cosma, care a relevat rolul lui Pană Popescu în organizarea Cohortei de Cercetași la Prahova, precum și Andrei Rădulescu, consilier la Înalta Curte de Casație, membru al Academiei Române, ca fost elev al sărbătoritului.

În ziua de 14 februarie 1933, cu ocazia ședinței Consiliului Comunal,  C. G. Brezeanu, printre alte probleme dezbătute, arată că „este imperios și urgent necesar ca Municipiul să asaneze porțiunea în lungime de circa 800 de metri din Bulevardul Ferdinand, la ieșirea spre Câmpina, care se află într-o situație necorespunzătoare prestigiului Municipiului nostru. Este inadmisibil ca în cursul celei mai frumoase și frecventate șosele București-Brașov tocmai porțiunea ce trece prin Municipiul nostru să fie în stare proastă.”

Dacă asanarea acestei porțiuni de șosea a întârziat, trebuie imediat executată, conform legii drumurilor. Această asanare nu este numai o dorință, ci și o datorie de conștiință și prestigiu pentru Consiliul Comunal.

Oferta societății „Via” este cea mai ieftină și pe deasupra s-a oferit a executa lucrarea cu un rabat de 5,5% sub preț, ceea ce reprezintă o economie de minimum 15,50% față de ceilalți ofertanți. „

Totodată, Consiliul aprobă încheierea unui contract de către Societatea Electrica-Câmpina, pentru furnizarea curentului electric la Uzina de apă de la Crângul lui Bott, cu un tarif redus în raport cu consumul curentului.

Cât a fost în Parlament ca deputat, C. G. Brezeanu a stăruit pentru audiențe la miniștrii Instrucțiunii Publice Dimitrie Gusti și Petre Andrei precum și la prim ministrul Alexandru Vaida Voevod, ca în Prahova să nu se desființeze nicio școală, după cum menționează ziarul „Munca” din 12 martie 1933.

În ședința Comitetului județean al P.N.Ț. din ziua de 3 martie 1933, în urma propunerii deputatului C. Popescu-Gruia și a aprobării Adunării, C. G. Brezeanu a fost numit în Comitetul de redacție pentru scoaterea regulată a gazetei organizației N-Ț „Munca”, după cum menționează ziarul „Munca” din 12 martie 1933.

Cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la înființarea Regimentului de dorobanți nr.32 Mircea, care a avut loc în ziua de 27 iunie 1933 și care a prilejuit venirea la Ploiești a Regelui Carol al II-lea, pentru a asista la Strejnic la evocarea eroicului contraatac dat de acest regiment la Mărășești în ziua de 25 iulie 1917 când a luptat în cămăși „prefăcând în pulbere și țărână puzderia de dușmani hotărâți să nimicească poporul român”, C. G. Brezeanu, primarul Ploieștiului, a luat măsuri „pentru înfrumusețările moderne ce au fost făcute pe străzile și șoseaua din partea locului, spre Strejnic”, după cum menționează ziarul „Virtutea” din iulie 1933.

În luna septembrie 1934, C. G. Brezeanu împreună cu Grigore Ivăncianu participă cu deosebită solemnitate la inaugurarea unor Case de sfat național-țărăniste în comunele Mehedința, Chiojdeanca și Hăbud.

1. G. Brezeanu a făcut parte din delegația Prahovei care a participat la București în luna septembrie 1934 la Congresul P.N.Ț. Din delegație mai făceau parte av. Grigore Ivăncianu, dr. Mircea Bottez, Șerb. Teodorescu, Al. Popescu-Gruia, P. Letzer, P.P. Suciu, învățătorii Nae Georgescu (Provița), Costică Rădulescu din Poiana Țapului.
2. G. Brezeanu, însoțit de St. Stroe-Petrescu, participă în ziua de 4 martie 1934, la clubul național-țărănesc din Câmpina la o adunare a membrilor dizidenți ai P.N.Ț. Cu această ocazie, s-adiscutat situația celor 250 de membri care doresc să se înscrie în P.N.Ț. Aceste adeziuni sunt contestate de o serie de fruntași ai P.N.Ț., deoarece cei 250 de solicitanți sunt foști membri ai P.N.L., muzicanți din localitate, contanieri de la Primărie etc. șefii sectorului P.N.Ț. Câmpina considerau că la mijloc este „mâna” deputatului Victor Rădulescu poreclit „Dictatorul Câmpinii” care întotdeauna a căutat să paralizeze activitatea P.N.Ț.”
3. G. Brezeanu analizând adeziunile primite de Gică Iliescu fostul șef al Sectorului P.N.Ț. din Câmpina, ajunge la concluzia „că noii membri înscriși nu sunt destul de serioși” și dispune alegerea Comitetului P.N.Ț. din Câmpina.

În anul 1934, C. G. Brezeanu era membru de onoare al Societății pentru Protecția Animalelor Ploiești, alături de Gogu Fotescu, I.G. Obrocea, Dem. I. Nicolaescu, după cum menționează ziarul „Ploieștii” din 15 iunie 1934.

1935. G. Brezeanu a fost un înverșunat adversar al construirii stadionului sportiv la Ploiești, după cum consemna ziarul „Virtutea” din 21 septembrie 1935.

În ziua de 13 iunie 1937, C. G. Brezeanu participă la întrunirea P.N.Ț. la Telega, la care participă 400-500 de săteni din Telega, Buștenari, Mislea și alte comune din apropiere. La această întrunire mai participă și iau cuvântul Ștefan Stroe Petrescu, fost prefect de Prahova, avocatul C. Avramescu, Cristel Ceaușoglu din Ploiești, C. Boeru din Câmpina și Nicu Grecu, șeful organizației Telega a P.N.Ț.

1. G. Brezeanu a fost implicat în anul 1939 într-un proces de calomnie. Procesul i-a fost intentat la Tribunalul Prahova Secția a IV-a de către ing. Petre N. Bejan, fost subsecretar de stat. Motivul era că, într-o ședință a Consiliului Comunal, C. G. Brezeanu, în calitate de primar, l-a acuzat pe fruntașul liberal de apte incorecte cât a fost demnitar de stat.

Procesul de calomnie s-a finalizat prin condamnarea lui C. G. Brezeanu la o lună de închisoare și un leu despăgubiri civile cu suspendarea pedepsei.

Realizările sale ca primar cel mai bine le prezintă chiar C. G. Brezeanu, cu ocazia întrunirii din 9 februarie 1936, care a avut loc în grădina „Ileana”, la care au participat 1.200 de persoane.

Astfel acesta afirmă că: „înainte de a face vreo modificare municipiului, sau alte lucrări consulta diferiți președinți de formațiuni cetățenești din Ploiești, asupra acestora și apoi Consiliul. Acu nu suntg decât primari, toți consilierii sunt primari, vreo 15 la număr. Eu când eram în fruntea Consiliului lăsam regulat excedente de 14-15 milioane lei, am înzestrat orașul cu pădurea Păulești și moșia Urlați, am făcut o expoziție pentru municipiu și alte îmbunătățiri. Comisia interimară actuală a lăsat primăria datoare 140 de milioane lei.”

Vorbind despre planul de sistematizare al municipiului, acesta a spus că a fost croit pentru un oraș mare, de câteva milioane de locuitori, pe când Ploieștiul are numai una sută mii locuitori și astfel veniturile de altă dată ale municipiului s-au mai micșorat și sunt în continuă descreștere.

1. G. Brezeanu, în calitate de vicepreședinte, împreună cu av. Cristel Ceaușoglu, participă, în ziua de 13 iunie 193, la întrunirea național-țărănistă de la Telega, unde, în prezența a 1.000 de săteni, „au criticat guvernul și au explicat programul P.N.Ț.”, după cum menționează ziarul „Flacăra” din 20 iunie 1937.

În ziua de 9 februarie 1936, C. G. Brezeanu participă la o întrunire cetățenească ce a avut loc la grădina restaurantului „Ileana” din Ploiești, la care au luat parte 300 de persoane. Printre cei care au participat și au luat cuvântul la această întrunire convocată de C. G. Brezeanu amintim pe: av. Mitruș Dumitrescu, N. Petrescu-Hotaru, C. Mănescu, reprezentant al Blocului pentru apărarea libertăților cetățenești, av. C. Ceaușoglu, Victor Hermeziu.

Toți vorbitorii au criticat guvernarea liberală și conducerea județului, dar mai ales pe cea a Ploieștiului, reprezentată de Iorgu Predescu pentru planul de sistematizare a orașului, desființarea grădinii publice, scumpirea pâinii, desființarea cenzurii și stării de asediu, precum și noi alegeri locale.

La finalul întrunirii s-a citit o moțiune de către C. G. Brezeanu, prin care cere ministrului de Interne înlăturarea Comisiei Interimare, noi alegeri și suspendarea planului de sistematizare a Ploieștiului.

În luna noiembrie C. G. Brezeanu participă la Congresul tineretului național-țărănist din Prahova. Sute de tineri îl întâmpină pe prof. univ. D. Mezincescu, care înmânează organizațiilor de tineret steagurile care au fost sfințite cu ocazia unei slujbe oficiate de preotul Al. Nicolae-Tinosu.

1937. G. Brezeanu participă în ziua de 7 martie 1937 la ședința tineretului național-țărănesc, condusă de prof. V. Șerbănescu, prin care condamnă atentatul împotriva rectorului Traian Bratu, săvârșit de legionari. La sfârșitul ședinței, se trimite o telegramă prof. univ Traian Bratu, în care i se „urează grabnică însănătoșire” și îl asigură de devotamentul național-țărăniștilor din Prahova, „ridicat până la înălțimea morală a jertfei dvs.”. de asemenea, îi solicită acordul ca „biblioteca organizației noastre orășenești și una din Casele de sfat și citire să poarte denumirea Prof. Traian Bratu”, după cum menționează ziarul „Munca” din 15 martie 1937.

Prof Virgil Șerbănescu, secretarul general al organizației tineretului spune în cuvântul său „că vrednicia părinților a  creiat România Mare, iar vrednicia celor de azi să făurească România Nouă”.

În cuvântul său,  C. G. Brezeanu, vicepreședinte al organizației județene, a adresat povețe tineretului tineretului să se conducă după morală, să fie demni, loiali și hotărâți la muncă, să respingă lingușirea. De asemenea, afirmă că lozinca lui să fie „prin popor și pentru popor”.

1. G. Brezeanu era poreclit de adversari Bangă și acuzat că și-a luat examenele de drept numai la bătrânețe, dar de la Academiile de la marginea țării (Oradea n.n.).
2. G. Brezeanu împreună cu dr. Mircea Bottez și av. Cristel Ceaușoglu participă la întrunirea P.N.Ț. din Filipeștii de Târg, în ziua de 31 octombrie 1937.

De asemenea, C. G. Brezeanu participă în ziua de 6 februarie 1938 la inaugurarea Casei de Sfat P.N.Ț. din bulevardul Ferdinand din Ploiești, la care au participat 200 de persoane. Printre cei care au luat cuvântul s-au numărat: C. G. Brezeanu, șeful sectorului Virgil Șerbănescu, muncitorul Vasile Tănăsescu și preotul Anghel.

1. G. Brezeanu era cunoscut simpatizant al lui Iuliu Maniu și adepții fostului primar al Ploieștiului erau refractari organizației F.R.N. și nu fac un secret din aceasta, după cum raporta în ianuarie 1939 Chestura Poliției Ploiești.

Cu ocazia morții lui C. G. Brezeanu, arhitectul Toma T. Socolescu scria în gazeta „Prahova noastră” din 30 aprilie 1942: „Costică Brezeanu deși nu era om de carte și nu era nici un bun vorbitor, ajunsese să domine în partidul țărănesc local prin energie, putere de muncă și corectitudine, ca și prin acel bun simț românesc pe care îl adusese din satul său de lângă Văleni.”

                În continuare, autorul afirmă: „C. G. Brezeanu a dispărut în plină maturitate și putere de muncă și cred ar fi drept ca cel puțin la Hale – o înfăptuire datorată inițiativei sale – să se pună o placă de bronz pe care să apară numele său la loc de cinste.”

            Pentru ploieșteni Halele Centrale sunt o adevărată minune edilitară găsindu-i-se asemănare decât cu acelea din Vichy, din Franța.

              Această măreață clădire – de proporții mai mari decât aceea de la Vichy – a fost ridicată după un plan bine chibzuit care reprezintă ultimul cuvânt în construcțiile de acest gen. Spațioase, luminoase, bine împărțite, înzestrate cu instalațiuni moderne și aflătoare totdeauna în perfectă stare de curățenie, halele Ploieștilor formează un loc de atracție pentru orice vizitator.”

            Pentru Al. Ștefănescu – Câmpina, patronul și directorul ziarului „Imparțialul” a fost un temperament viu, combativ, pasionat mai ales în politică. Fiind și inteligent, muncitor și simpatic a câștigat repede gradele în partidul țărănist, al cărui șef era, de fapt, la Prahova. Devenit popular până în cele mai adânci straturi ale cetățenilor – pe toți cei cu care se întâlnea întâmplător îi înterpela cu „Ce faci măi dragă” – Brezeanu era opus celor mai tari candidați ai celorlalte partide, și ieșea mereu învingător în cele mai crunte lupte electorale politice. Astfel, Brezeanu ajunsese la un moment dat să dețină o situație politică fără precedent – credem – în analele acestor lupte în țara noastră: era Primar și deputat și senator în același timp.

Fiind deja primar și deputat, partidul țărănist n-a putut să opuie celorlalți la Senatoria comunelor decât pe Costică Brezeanu. și s-a ales senator al acestui colegiu. Deși aprig și necruțător în luptele electorale, Brezeanu era un caracter, nu purta dușmănie nici celor mai vajnici adversari ai lui.

1. G. Brezeanu a fost credincios idealului politic sub faldurile cărui s-a încadrat la începutul activității sale politice. A fost adept al ideilor național-țărăniste până la moarte. A fost printre puținii politicieni prahoveni care nu și-au schimbat opțiunile politice după conjunctură. Era la fel de activ și de temut nu numai când se afla la putere, dar mai ales în opoziție.

În luna aprilie 1946, Primăria Ploiești a organizat la Catedrala „Sfântul Ioan” un parastas pentru foștii funcționari ai Primăriei morți pentru patrie din cauza evenimentelor războiului.

Slujba a fost oficiată de către un sobor de preoți în frunte cu preotul paroh Al. Popescu –  Strejnic, preot Slivineanu și diacon Soceanu. Au fost pomeniți dr. Petre Tomoșoiu, I.G. Obrocea,  C. G. Brezeanu, Gh. Varnali, Horia Bobancu, Ilie Nedelcovici, prof. Aurelian Moșoiu și alții.

Pentru acest om de caracter și primar de excepție căruia apropiații i-au scris pe crucea de căpătâi că a fost cel mai cinstit edil din câți a avut Ploieștiul, care a fost uitat de concitadini, se cuvine ca actualii potențați aduși pe ape la cârma orașului să ia măsuri. Astfel, să fie declarat post mortem cetățean de onoare, să i se ridice un bust de bronz în parcul din fața Halelor Centrale. El este adevăratul inițiator al proiectului Halelor Centrale, fapt recunoscut și de arhitectul Toma T. Socolescu.

Bibligrafie

Nădejdea 5 aprilie 1932

România 24 iunie 1940

Prahova noastră 3 decembrie 1939, 1 iulie 1939, 23 aprilie 1939

Ploieștii noi 9 octombrie 1932, 20 decembrie 1932, 20 noiembrie 1932

Ploieștii 21 martie 1929, 1 decembrie 1931, 26 octombrie 1924, 20 septembrie 1934

Imparțialul 20 august 1932, 15 decembrie 1929, 15 mai 1942

Presa 24 aprilie 1946

Informatorul 8 octombrie 1930, 31 martie 1931, 2 februarie 1936

Ploieștii 14 februarie 1934, 21 noiembrie 1926, 12 iulie 1931, 3 octombrie 1932

Virtutea 5 septembrie 1934, 28 mai 1931, 4 mai 1931, 2 decembrie 1933

Munca 18 mai 1932, 12 martie 1933

Universul 17 noiembrie 1939, 17 aprilie 1929, 13 iunie 1932

Ploieștii 25 iunie 1931, 30 octombrie 1932, 26 noiembrie 1922, 20 iulie 1933

Prahova noastră 23 aprilie 1939, 30 aprilie 1942

Ploieștii 9 mai 1935, 21 noiembrie 1926, 24 ianuarie 1926, 18 iunie 1933

Curentul Prahovei 7 martie 1931

Dreptatea Prahovei 18 noiembrie 1929

Curentul 5 noiembrie 1943, 9 iulie 1932

Ploieștii 2 mai 1926, 15 iulie 1931, 15 mai 1942, 16 decembrie 1932

Virtutea 6 mai 1933, 21 octombrie 1922, 31 martie 1934, 18 iunie 1928

Invalidul român 5 decembrie 1933

Arhivele Naționale Prahova, fond 265, dosar 28/ 1936, dosar 25/1935

Dreptatea 30 iunie 1932

Ploieștii 22 noiembrie 1925, 4 august 1932, 25 mai 1931, 8 iunie 1930

Gazeta Ploieștilor 15 septembrie 1937