De ce nu și-a putut ține promisiunea antrenorul principal al Petrolului, Florin Pârvu, cu debutul tinerilor. Va mai putea s-o facă pe arena Nicolae Dobrin sau va juca tot la rezultat?

Dragos Trestioreanu - mai 18, 2023

Vineri, 19 mai 2023, peste puțin mai mult de 24 ore, se va da startul ultimului meci disputat de către promovata din vara anului trecut, FC Petrolul Ploiești, în SuperLigă. Partida de pe arena Nicolae Dobrin, contra echipei piteștene FC Argeș, are miză. E clar. Iar asta deoarece „alb-violeții” încă mai speră la salvarea de la retrogradarea directă. Astfel încât, vor juca la victorie! Una care, coroborată cu o remiză sau un eșec în duelul dintre Chindia Târgoviște și FC Voluntari, le-ar urca sacii în căruță jucătorilor lui… Bogdan Argeș Vintilă. Dar, și pentru Petrolul există miză. Vor, nu vor să înțeleagă câte unii, care își închipuie că, dacă „lupii” au scăpat de revenirea în eșalonul secund, altceva nu i-ar mai interesa, de fapt. Și nu-i deloc astfel, se va vedea. Exact această miză, din ultimele trei confruntări ale actualei ediții, l-a determinat pe antrenorul principal al găzarilor, Florin Pârvu, tehnician de „școală Răzvan Lucescu” (foto, la titlu), să nu-și țină o promisiune făcută înaintea acestor dispute importante. De ce o fi lansat-o, numai el știe, însă!

Pârvu i-a oferit, într-un meci de acasă contra CS Mioveni, în care succesul nu mai era amenințat, debutul poate celui mai talentat junior din ultimii ani al academiei Petrolului, Mihnea Rădulescu (foto sus, în text). Mai precis unui foarte tânăr fotbalist versatil și stăpân pe sine la numai 17 ani. Exact ce se caută și acum în fotbalul mare, așa după cum s-a văzut și aseară, păstrând proporțiile, firește, în returul semifinalei CL, dintre Manchester City și Real Madrid! E adevărat lui Rădulescu jr., fiu al unui fost fotbalist tot de talent, Marius, zis Beleaua, nu i s-au oferit, cu prelungiri cu tot, decât vreo patru minute. Însă bucuria tot i-a fost imensă și îl înțeleg. Însă, adevăratul debut va fi totuși atunci când va intra pe teren în monomul celor aliniați la începutul unui meci al echipei clubului la care crește în continuare. Numai astfel va arăta tot ce poate. Adică, de ce l-am numit șef de generație începând cu acel Final Four de pe arena Iolanda Balaș Soter, de la Buzău, în care formația pe care o conducea pe teren a ocupat locul al treilea!

Pornind de la debutul lui Mihnea, cel care a… dispărut nedrept, aproape imediat, din lotul de 20 de la partidele ce-au urmat, a fost de reținut promisiunea făcută de către tehnicianul „galben-albaștrilor”, într-o conferință de presă ulterioară. Concret: le va oferi debutul în SuperLigă și altor juniori talentați din academia clubului. Și părea că se va ține de cuvânt, când l-a trecut în raportul de joc cu dâmbovițenii, în locul lui Mihnea Rădulescu (generație 2005), pe Mario Ioniță (foto jos, în text, alături de Nae Constantin), Generație 2007 și rudă prin alianță cu familia celui care a debutat înaintea lui în Liga 1, am avut prilejul să-i văd debutul „pe viu” al lui Mario în Liga a II-a, grație deciziei predecesorului lui Pârvu, nașul lui, în ultima etapă din sezonul trecut, la meciul de la Slobozia, cu Unirea. Realmente, și acest „puști” este unul foarte talentat, de viitor, așa cum sună clișeul folosit în lumea fotbalului. De ce nu a jucat mai mult Mihnea și de ce nu a debutat încă și Mario devine acum foarte simplu de explicat: clubul găzarilor are nevoie mare de puncte, de locul 7 mai ales, finalmente, deoarece numai din banii proveniți de la drepturile TV, cei care sunt în procentul cel mai mare din buget, nu cred că se poate acoperi integral datoria la Marian Copilu, în luna februarie 2024! Iar cu juniori, folosiți mai mult și mai mulți, ar fi (și) mai greu de recucerit poziția a VII-a, prima din play-out, pierdută aici cu Sibiul. Deși mi-ar fi plăcut să-l văd măcar o repriză pe Rădulescu, ca și un debut de cel puțin 20 de minute al lui Ioniță, trebuie să-i dau dreptate totuși lui Florin Pârvu. Da, acumularea de puncte este primordială. Nu îi mai dau dreptate însă și de ce a promis ceva – dând speranțe deșarte – despre care nu putea fi sigur că se și va întâmpla. La Pitești, o mai avea timp să îl debuteze (și) pe Mario? Rămâne de văzut…