Ce-i mai important? Pulhac și Neculai, în probe la Petrolul? Cele 10 abțineri din ședința CL, care amenință viitorul CSM-ului? Demisia lui „Moșu” Doroftei, din fruntea FR Box?

Dragos Trestioreanu - nov. 14, 2015

Ce final de săptămână în sportul ploieștean! Cum fotbalul rămâne cel rege, își taie partea leului. Sâmbătă, 14 noiembrie 2015, pe arena de fotbal din Berceni, localnicii de la ACS vor primi, de la ora 11.30, vizita Petrolului. Mai precis, a unei părți a echipei găzarilor, căci un component, Milinceanu, este plecat la echipa națională a Republicii Moldova, iar alți cinci – Alexandru Tudose, Abdellah Zoubir, Sofien Moussa, Toto Tamuz şi Dacian Varga – sunt menajați din motive medicale. În fapt, scopul acestui meci amical cu divizionara secundă ilfoveană, liberă în week-end, este de a se testa, de către formația din Liga 1, doi sau trei jucători pasibili de a fi apoi înregimentați în lotul „lupilor”. Deocamdată, s-au aflat numele a doi dintre ei – unul este un fost internațional, bine cunoscut după cariera mai lungă a lui la Dinamo, fundașul stânga Cristian Pulhac, iar altul ar fi un debutant în primul eșalon, dacă va trece de probe, mijlocașul central Alexandru Neculai, trecut și el pe la clubul „roș-albilor”, dar numai la echipa secundă. Dacă Pulhac ar fi venit la Petrolul acum patru ani – dar nu era inconștient s-o facă atunci, e drept – suporterii ar fi trebuit să spună că managerul general al găzarilor, Vivi Răchită, l-a apucat pe Dumnezeu de picior. Acum însă, nu-i vorba decât despre un jucător care a retrogradat, în vară, în al treilea eșalon, cu o echipă poloneză, n-a mai disputat un meci oficial de pe la finele primăverii și s-a antrenat, off the records, la CS Tunari, team de Liga a III-a, antrenat tot de către un fost „câine roșu”, Florin Bratu. E drept, Petrolul nu are un fundaș stânga competitiv în acest moment, dar să încerci să te „cârpești” cu unul care nu o mai fi ce-a fost odată este prea de tot. Sărăcie, sărăcie, dar nici chiar așa! La fel se poate pune problema și în cazul lui Neculai, cel care nu a sărit în ochi nici când Unirea Tărlungeni era pe val în eșalonul al doilea, iar Rapidul s-a codit să-l legitimeze, din vară și până acum, deși îl luase liber de contract. Dacă ei ar fi speranțele de rezolvare a unor posturi deficitare din efectiv, ori de ale dubla, ar însemna că Petrolul a ajuns chiar mai jos decât… ultimul loc din clasament, pe care îl ocupă în acest moment!

După fotbal, handbalul ține și el capul de afiș în week-end. Cheltuind, deja, fără o minimă chibzuință, banii de salarii până la finele anului în curs, fosta conducere interimară a clubului municipalității a obligat-o pe urmașa în funcție a sa la felurite artificii financiare, pentru a scoate căruța din nămol. Cu unul dintre ele s-a prezentat CSM-ul în fața consilierilor locali. Ba chiar, a făcut-o de două ori. Prima oară nu s-a votat că nu s-a adunat numărul obligatoriu „pentru”, a doua oară – vineri, 13 noiembrie, zi cu ghinion! – tot nu s-a dat aprobarea folosirii unor fonduri din buget, în scopul plății salariilor restante binișor, din cauza abținerii a nu mai puțin de 10 consilieri locali, membri ai PNL. Cum ar fi trebuit să voteze „pentru” 13 – de data asta număr cu… noroc! – și-au fost doar 12, se va vota din nou luni, 16 noiembrie. Dar numai după ce „abținuților” li se va prezenta încă un raport de la CSM! Nici prima oară, nici a doua, cu toate discursurile directorului general interimar Cezar Stoichiciu (foto, în stânga; www.csmploiesti.ro), managerului sportiv Cristian Nica (foto, în dreapta) și antrenorului emerit de box Titi Tudor, cei 10 consilierii PNL nu s-au înduplecat să spună da. S-au tras pe „tușă”, simulând parcă un… non-combat. Lăsând gluma la o parte, cum nu suntem copii, e clar că a fost vorba doar despre un joc politicianist. Așa cum acuză și pesediștii, printr-un comunicat. De ce s-a ajuns aici? Foarte simplu: fiindcă nimeni din CL Ploiești fie nu a avut habar de ce salarii se dau la CSM, cu precădere la secția de handbal, fie nu i-a păsat de ce se petrecea la club. Dacă atunci s-ar fi intervenit pentru o echilibrare a remunerațiilor – nu toate jucătoarele sau jucătorii ar fi meritat salarii astronomice, față de obiective și valoare -, nu s-ar fi ajuns la consumarea banilor înainte de finele lui 2015 și nici, pe cale de consecință, la pericolul înaintării de memorii pentru eliberarea de contract, la FRH. Un exod în masă ar conduce, fără doar și poate, la slăbirea totală a competitivității loturilor de handbal și la îndreptarea lor spre… sportul de masă. O fi având cineva un astfel de interes? În sport se numește joc, în politică nu ar trebui să existe această denumire. Mai ales când e vorba despre „pâinea” unor oameni – salariați la CSM, nu numai jucători, ci și antrenori, medici, masori etc.

Dragul nostru fost campion mondial, amator și, apoi, profesionist, Leonard Doroftei, alias „Moșu”, a dat dovadă din nou de mult bun simț – care l-a și caracterizat tot timpul în carieră – și a demisionat, după trei ani de activitate, din fruntea Federației Române de Box. A preferat un pas în spate pentru ca… lava din „vulcanul federal” să se retragă, după ce era să dea pe dinafară, de câtva timp. Doroftei a lăsat de la el și a plecat acasă. Fără să arate cu degetul, fără acuzații, fără să facă „show”, deși este un excelent „one man show”. Nu a făcut caz de realizările sale, căci au fost și dintre acestea, și i-a lăsat pe alții, acum, să profite de ele. Când un mare campion, tare ca o stâncă, se retrage din fața unui curent împotriva-i, asta înseamnă că nu mai există niciun respect față de istorie, față de un trecut fără egal. Dar, așa sunt românii – nici respect nu poartă, nici nu se dau înapoi de la a dărâma mituri. Și cu ei se vede că nici cei purtați pe brațe, odată, nu pot izbândi!