Ce se întâmplă când un junior de la FC Petrolul Ploiești „ia viteză” și se crede deja… Gică Hagi, fotbalistul! Dacă nu-l laudă mult alții, trebuie s-o facă el însuși din plin?!?

Dragos Trestioreanu - iun. 23, 2020

De Mario Bratu am auzit prima dată atunci când actualul FC Petrolul combătea în Liga a III-a. L-am întâlnit apoi, pe finalul acelui campionat, la arena Astra, din cartierul „9 Mai”, venit să vadă meciul de acolo cu „satelitul” trupei de la Giurgiu. În culoarul care duce spre teren, un tinerel drăguț și simpatic era numai zâmbet, vesel nevoie mare. În acel moment, cineva îmi șoptește cumva invidios: „Îl vezi pe puștiul ăsta? Tocmai a semnat un contract de reprezentare cu Anamaria Reghecampf”. „OK, și ce-i cu asta, o fi vreo garanție a unei cariere de mare viitor?” – i-am replicat amicului. Asta deoarece știu că valoarea este arătată numai pe teren, ci nu se deduce din vreun contract semnat, la un moment dat, cu o intermediară la modă și cu lipici în media. Acum două zile, citesc un interviu pe www.liga2.prosport.ro, un site care scrie tot ce vrei despre eșalonul al doilea fotbalistic, uneori chiar și de al treilea, fiind cel mai informat în privința campionatelor din eșaloanele inferioare. Bratu, fotbalistul inclus în categoria „U 20” la FC Petrolul, declară, nici mai mult, nici mai puțin, că „lovesc mingea foarte bine, asemănător cu Hagi, driblez ca el. Am o lejeritate în a trece de adversari. L-am văzut pe internet că a marcat multe goluri de la mijlocul terenului și asta m-a inspirat, am dat și eu câteva așa, de la centru”!!! Asta o spune un băiat de 17 spre 18 ani! Doamne, Dumnezeule, ca unul care l-am văzut live pe Gică Hagi la vârsta de 16 ani – a lui, desigur – în campionatul său de debut în Divizia A, driblând tot ce se putea pe vechiul stadion cel mare al Ploieștilor și șutând de le „îngheța” inimile suporterilor găzarilor, am rămas, să fiu scuzat, interzis. Nu știam că, aici, ar exista deja o sosie a unui fotbalist nepereche! O… „clonă” a lui! Nota bene, atunci când iei un interviu, scrii tot ce îți declară interlocutorul, jurnalistul neavând rolul de a-l pondera pe acesta în vreun fel, ci – o repet – numai de a consemna. Așa se și explică de ce Răzvan Stîngă nu l-a oprit pe Mario să spună ce-a spus mai sus și… mai jos, veți vedea!

Pe parcursul interviului, același Mario Bratu mai spune: „Am refuzat FCSB, Viitorul și Dinamo doar ca să rămân aici, la mine acasă (n.r. – la FC Petrolul Ploiești). E mai bine pentru mine. Prima dată vreau să fac lucruri frumoase în orașul meu natal și apoi mă gândesc și la echipe de afară”! Wow, direct la echipe de afară!?! Cum Anamaria Reghecampf are relații excelente cel puțin la FCSB și Dinamo, mă miră că ar fi fost chiar indiferentă la refuzurile lui Mario, dar în fine… La aproape 18 ani, vârstă la care colegi de-ai săi de generație au bifat deja destule selecții la diferitele echipe naționale „under”, iar el, Mario Bratu, numai una sau două, apoi nemaifiind selecționat, puțină, măcar puțină, modestie nu i-ar fi stricat tânărului petrolist. Cel care a atins însă „apogeul” în interviu când a declarat, negru pe alb, că „vreau să joc în echipa națională a României, acesta fiind visul meu. Și sunt sigur că mi se va îndeplini acest vis”! Nimic de zis în privința acestui vis, fiind convins că nu există copil care și-a pus ghetele de fotbal în picioare și să nu aibă acest țel. Doar că, pentru a visa frumos, trebuie să ai și argumente. Ferme, chiar și de la o vârstă fragedă. Chiar are Mario, acum, așa ceva? În viață, trebuie să ai măsură. Tot în viață, nu-i important cum te vezi tu însuți, ci exclusiv cum te văd alții. Motiv pentru care, în aceeași viață, îi lași pe cei din urmă să te laude, nu te dai mare. Fiindcă, volens-nolens, încă nu ai acoperire! Da, tânărul fotbalist Mario Bratu are talent, lovește bine mingea cu stângul, chiar prea tare pentru fizicul său firav, este combinativ, fiind tehnic, dar până la a vorbi azi că trimiți mingea cum o făcea ieri Hagi senior e cale lungă. Pâine multă de mâncat, așa cum zice o vorbă din bătrâni.

„În Spania (n.r. – acolo unde vrea să ajungă să joace), deoarece este un campionat cu mulți jucători tehnici, dar îmi place foarte mult și Premier League, însă acolo se pune mai mult accent pe forță” – așa încheie, apoteotic acum, interviul tânărul jucător al Petrolului, Mario Bratu, acela care este descris drept cel care l-a încântat pe antrenorul principal Costel Enache. Antrenor care l-ar fi folosit în 12 meciuri în L2 și unul în Cupa României, mai ales că a marcat și un gol. Într-adevăr au fost 12 meciuri în campionat și 1 în CR, într-adevăr a înscris senzațional în poarta fostului astrist George Gavrilaș, ajuns la Metaloglobus, și a adus, pe un final cu o ploaie torențială, victoria Petrolului la debutul său în acest sezon. Asta deși era la doilea sau al treilea meci în echipa de seniori. Nimeni nu contestă așa ceva, doar că nu la Enache în echipă a evoluat Bratu, ci la… Flavius Stoican, despre care se auzea că-l considera ca și „copilul” lui! Enache l-a titularizat în partidele amicale din iarnă și în cele mai de curând pe cel venit în iarnă din campionatul Ligii A Prahova de la Petrolul 95 Petrosport Ploiești, Mihai Nițescu. Nu am să spun acum și aici că Mario nu va juca și el, în play-off, însă tehnicianul moldovean a lăsat impresia că, dacă va apela la el, o va face ridicându-l de pe bancă, nu băgându-l în primul „11”. Îl am în lista de pe o rețea de socializare bine cunoscută pe tatăl lui Mario și sunt convins că îmi va aprecia rândurile de mai sus așa cum am dorit să le scriu. Adică să-i atrag atenția unui „David” că nu-i bine să se creadă… „Goliath”, încă de pe acum! Mai ales că este un copil doxat, elev al unui prestigios coleg din Ploiești, „Mihai Viteazul”. Dar, tocmai dragostea de părinte și educația pe care o oferă fiului său trebuie să-l determine pe domnul Bratu senior să-și tempereze copilul, în caz contrar făcându-i un deserviciu. Trebuie să fie siguri, tată și fiu, că laudele de sine nu atrag scouterii sau intremediarii de fotbaliști. Numai ceea ce arată Mario în iarbă! Într-acolo este atenția, de acolo vine atracția reală, nu din presă!