Cum pot renunţa la un proces?

Redactia - iun. 23, 2014

In temeiul principiului disponibilitatii, si in baza art. 9 alin. (3) coroborat cu art. 400 Cod de procedura civila, reclamantul are dreptul sa renunte oricand la judecata, in tot sau in parte.

Cand renuntarea s-a facut dupa comunicarea cererii de chemare in judecata, reclamantul poate fi obligat la plata cheltuielilor de judecata. Atunci cand reclamantul renunta la judecata la primul termen la care acestea sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renuntarea nu se poate face

decat cu acordul expres sau tacit al celeilalte parti.

Renuntarea la judecata se poate face fie verbal in sedinta, fie prin cerere scrisa.

Renuntarea la judecata se constata prin hotarare supusa recursului, care va fi judecat de instanta ierarhic superioara celei care a luat act de renuntare. Cand renuntarea are loc in fata unei sectii a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, recursul se judeca de Completul de 9 judecatori.

Renuntarea la judecata a unuia dintre reclamanti nu este opozabila celorlalti reclamanti.

Renuntarea produce efecte numai fata de partile in privinta carora a fost facuta si nu afecteaza cererile incidentale care au caracter de sine statator. Orice cerere de chemare in judecata trebuie facuta in scris, cu respectarea prevederilor art. 143 si 189 din Codul de procedura civila.

Efectele cererii de chemare in judecata sunt urmatoarele:

1) Intreruperea prescriptiei extinctive – art. 2537 alin. (2) si art. 2539 din Codul civil prevad ca termenul de prescriptie se intrerupe prin introducerea unei cereri de chemare in judecata sau de arbitrare. Pentru a intrerupe prescriptia extinctiva este necesar ca aceasta cerere sa fie efectiva. Pentru a fi efectiva, o cerere trebuie sa fie susceptibila de a se finaliza prin pronuntarea unei hotarari judecatoresti. Daca cererea de chemare in judecata nu va fi timbrata si va fi anulata sau daca reclamantul renunta la judecata sau la dreptul dedus judecatii, introducerea cererii nu mai intrerupe cursul prescriptiei extinctive.

2) Punerea in intarziere a debitorului – de la momentul introducerii cererii, debitorul devine de rea-credinta daca pana la primul termen nu recunoaste pretentiile reclamantului. Astfel, el va putea fi obligat la cheltuieli de judecata, daune moratorii, iar riscul pieirii bunului ii apartine, atunci cand este cazul.

3) Odata cu introducerea cererii, unele actiuni, in principiu netransmisibile, pot fi totusi transmise spre a fi continuate in judecata de catre succesorii reclamantului (de exemplu, actiunea de divort prevazuta de art. 379 alin. (1) Cod civil poate fi continuata de mostenitori, conform art. 380 Cod civil).

4) Prin cererea de chemare in judecata se determina cadrul procesual al litigiului, atat sub aspectul obiectului litigiului, cat si sub aspectul participantilor la judecata.

5) In situatiile in care legea reglementeaza o competenta teritoriala alternativa, adica posibilitatea reclamantului de a alege intre mai multe instante, prin introducerea cererii de chemare in judecata la o anumita instanta se considera ca alegerea sa e facuta in mod irevocabil. Prin

introducerea acestei cereri, dreptul dedus judecatii devine un drept litigios si, daca legea nu interzice expres, este posibil retractul litigios.

Cabinet de avocat Coltuc

www.coltuc.ro

av.COLTUC MARIUS

0745150894