Curtea de Apel Ploiești, comunicat privind volumul de activitate al instanțelor din circumscripție

Redactia - iul. 15, 2025

Având în vedere dezbaterea publică privind salarizarea și condițiile de pensionare ale magistraților, față de volumul de muncă înregistrat de judecători, dimensiunile și încărcătura schemelor de personal, în scopul informării corecte a opiniei publice, Curtea de Apel Ploiești aduce la cunoștință următoarele date relevante privind activitatea instanțelor din județele Prahova, Buzău și Dâmbovița:

* ÎN CEEA CE PRIVEȘTE VOLUMUL DE MUNCÃ:

În anul 2024, Curtea de Apel Ploiești și instanțele judecătorești din circumscripția sa teritorială (tribunale și judecătorii arondate) au avut de soluționat un număr total de 238438 dosare, în creștere cu 35667 dosare, adică 17,58% față de volumul de activitate înregistrat în anul 2023. Acest număr impresionant de dosare a fost gestionat cu o medie de 259,3 judecători ce au funcționat efectiv în cadrul instanțelor enumerate, în contextul unei scheme totale de 358 de posturi, rezultând o încărcătură medie/judecător de 1031,3 dosare, raportată la volumul adiționat.

În primul semestru al anului 2025, Curtea de Apel Ploiești și instanțele judecătorești din circumscripția sa teritorială (tribunale și judecătorii arondate) au avut de soluționat un număr total de 152817 dosare, gestionate cu o medie de 271,8 judecători ce au funcționat efectiv în cadrul instanțelor enumerate, rezultând o încărcătură medie/judecător de 651,9 dosare, raportată la volumul adiționat.

Dacă la unele dintre instanțele vizate prin prezentul comunicat încărcătura de dosare/judecător este una decentă, permițând derularea activității judiciare în bune condiții, trebuie subliniate situațiile cu care s-au confruntat în anul 2025 și încă se confruntă Tribunalul Prahova și Tribunalul Buzău.

Astfel, în anul 2024, TRIBUNALUL PRAHOVA a funcționat efectiv o medie de 23,6 judecători, raportat la o schemă de 54 de posturi de judecător, ceea ce a condus la o încărcătură de 1.461 cauze/judecător. Numărul exagerat de mare de posturi vacante a determinat o încărcare a activității judecătorilor în funcție cu 129% față de situația ideală, în care schema ar fi fost completă – diferența fiind de 822 dosare suplimentare/judecător.

Chiar dacă, urmare a demersurilor multiple realizate de conducerea Tribunalului Prahova și a concursurilor de promovare în funcții de execuție, situația încadrării cu judecători s-a îmbunătățit considerabil, totuși, la data de 1 iulie 2025, din cele 54 de posturi de judecător prevăzute la instanța în discuție, sunt ocupate doar 35 de posturi, fiind vacante 19 asemenea posturi.

Cu referire la TRIBUNALUL BUZÃU, în anul 2024, a funcționat efectiv cu o medie de 17,3 judecători (din 32 prevăzuți în schema de personal), rezultând o încărcătură de 1.197 cauze/judecător, superioară încărcăturii medii înregistrate la nivel național, de 982,3 dosare/judecător. Și la Tribunalul Buzău s-a ameliorat situația deficitului de judecători, figurând, la data de 1 iulie 2025, cu un număr de 11 posturi vacante.

Desigur că această situație deficitară a resurselor de judecători a produs consecințe serioase asupra eficienței instanțelor vizate, a calității actului de justiție și a încrederii publicului în sistemul judiciar. Deloc de neglijat este efectul suprasolicitării judecătorilor, prin apariția stresului profesional cronic, a epuizării, crescând riscul de decizii luate sub presiune și de scădere a obiectivității, cu consecința scăderii atractivității profesiei, ceea ce agravează deficitul de personal.

În ceea ce privește judecătoriile din raza teritorială a Curții de Apel Ploiești, trebuie remarcate situațiile celor care au înregistrat, în anul 2024, încărcături mai mari decât încărcătura medie/judecător determinată la nivel național – de 1519 dosare/judecător, respectiv:

– Judecătoria Câmpina, care a înregistrat, în perioada de referință, o încărcătură medie/judecător de 1903,3 dosare, funcționând cu o medie de 10,1 judecători dintr-o schemă de 14 posturi;

– Judecătoria Râmnicu Sărat, care a înregistrat o încărcătură medie/judecător de 1800 dosare, funcționând cu o medie de 5,5 judecători dintr-o schemă de 7 posturi;

– Judecătoria Găești, care a înregistrat o încărcătură medie/judecător de 1687 dosare, funcționând cu o medie de 6,7 judecători dintr-o schemă de 9 posturi;

– Judecătoria Răcari, care a înregistrat o încărcătură medie/judecător de 1675,3 dosare, funcționând cu o medie de 5,8 judecători dintr-o schemă de 7 posturi;

– Judecătoria Mizil, care a înregistrat o încărcătură medie/judecător de 1622,9 dosare, funcționând cu o medie de 5,9 judecători dintr-o schemă de 7 posturi.

Este adevărat faptul că, în aparență, niciuna dintre judecătoriile din raza teritorială a Curții de Apel Ploiești nu s-a confruntat și nu se confruntă cu o situație foarte gravă din perspectiva ocupării posturilor de judecător, fără, însă, a putea fi ignorat aspectul încadrării, fie prin Institutul Național al Magistraturii, fie prin admitere directă, a unui număr considerabil de judecători cu experiență profesională redusă care trebuie să gestioneze o cantitate mare de dosare, cu obiecte foarte diverse și, uneori, deosebit de complexe.

Cu titlu de exemplu, la Judecătoria Ploiești, din cei 45 de judecători care funcționează efectiv, 13 judecători definitivi și 4 judecători stagiari și-au început activitatea în luna mai 2025, iar, la Judecătoria Buzău, din cele 27 de posturi ocupate efectiv, 4 judecători și-au început activitatea în luna mai 2025, iar alți 4 în luna iunie 2025.

Datele prezentate evidențiază o volumul semnificativ de muncă al judecătorilor, în numeroase instanțe, încărcătura de dosare pe judecător depășind cu mult limitele rezonabile, ceea ce influențează negativ atât calitatea actului de justiție, cât și sănătatea fizică și mentală a personalului implicat.

* ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CONDIȚIILE DE MUNCÃ:

Condițiile de muncă din instanțele judecătorești nu sunt un detaliu administrativ, ci un factor esențial pentru funcționarea unui sistem judiciar eficient, independent și corect, influențând calitatea actului de justiție, independența și imparțialitatea (prin presiunea generată de condiții precare de muncă-volum mare de dosare, lipsă de sprijin logistic, sedii inadecvate), sănătatea fizică și psihică, motivația și performanța profesională, dar și eficiența și transparența justiției întrucât infrastructura adecvată (săli de judecată moderne, digitalizare, resurse umane bine instruite) crește eficiența procesului judiciar și încrederea publicului în justiție.

În acest context, apreciem necesar a sublinia situațiile deficitare ale unora dintre instanțele care funcționează în raza Curții de Apel Ploiești:

– Judecătoria Buzău are sediul, de mai mulți ani, într-un spațiu închiriat într-un centru comercial, necorespunzând funcționării unui sediu de instanță, din cauza insuficienței spațiilor de arhivare, a spațiilor pentru personalul instanței, pentru personalul care asigură paza persoanelor private de libertate, pentru avocați și nici pentru celelalte categorii de utilizatori, la care se adaugă o compartimentare improprie desfășurării în bune condiții a actului de justiție;

– Judecătoria Pogoanele funcționează într-o clădire a cărei compartimentare nu permite amplasarea în incintă a unui grup sanitar pentru public, acesta fiind situat în curtea imobilului;

– Judecătoria Răcari funcționează într-un imobil aflat în domeniul public al orașului, ce nu a fost supus unor reparații consistente și care nu oferă un spațiu adecvat activității de judecată. Practic, în cursul acestui an, tencuiala de pe tavanul uneia dintre sălile de judecată a căzut (fără a produce vreo victimă), fiind efectuate ulterior o reparație punctuală a acestuia. Mobilierul este vechi, spațiul pentru arhivă este redus și nu permite depozitarea dosarelor în condiții corespunzătoare;

– Judecătoria Pucioasa funcționează într-o clădire încrisă în Lista monumentelor istorice aprobate prin ordinul Ministrului Culturii nr. 2828/2015, motiv pentru care nu s-au putut realiza intervenții de reparații capitale și de modernizare;

– Judecătoria Mizil funcționează într-o clădire care nu mai corespunde din punct de vedere constructiv pentru buna desfășurare a activității;

– Judecătoria Vălenii de Munte funcționează într-un spațiu închiriat de mulți ani, clădirea care aparține acestei instanțe aflându-se în proces de restaurare și consolidare, în cadrul unui proiect finanțat din împrumuturi externe, proiect care nu a înregistrat progrese vizibile de mai mult de 10 ani.

* ÎN CEEA CE PRIVEȘTE SALARIZAREA JUDECÃTORILOR:

Astfel cum s-a învederat și în Comunicatul din data de 14 iulie 2025, indemnizațiile judecătorilor (inclusiv sporurile) pornesc de la 4.457 lei – pentru perioada cât este auditor de justiție la Institutul Național al Magistraturii, crescând apoi după cum urmează: judecător stagiar – 7.200 lei, judecător definitiv, după admiterea la un examen extrem de complex – 11.900 lei, judecător tribunal (vechime minimum 7 ani, concurs cu locuri limitate) – 18.504 lei, judecător curte de apel (vechime minimum 10 ani, concurs cu locuri limitate) – 20.902 lei.

Prin urmare, raportul dintre venitul brut al unui judecător definitiv, recent încadrat la judecătorie, și venitul mediu brut pe economie, conform INS, este 1.90, similar indicelui mediu european pentru salariile judecătorilor la început de carieră, potrivit celor mai recente date publicate de CEPEJ (tot 1.90).

Mai mult decât atât, venituri în cuantum similar pot fi regăsite în zona bugetară și la alte categorii profesionale care nu au incompatibilitățile și interdicțiile profesiei de magistrat, știut fiind faptul că un judecător nu poate exercita alte funcții publice sau private, cu excepția celor didactice în învățământul superior. În plus, referirile din spațiul public, în care se vehiculează sumele ce reprezintă veniturile brute încasate de judecători, au caracter tendențios, fiind menite dezinformeze opinia publică.

* ÎN CEEA CE PRIVEȘTE PENSIONAREA JUDECÃTORILOR:

Potrivit datelor statistice, oficiale, furnizate de Consiliul Superior al Magistraturii, la nivelul anului 2021, vârsta medie de pensionare la judecători era de aproximativ 54 de ani, iar, după inițierea și adoptarea legislației care a modificat vârsta de pensionare a magistraților, începând cu anul 2022, vârsta medie de pensionare a scăzut la aproximativ 52 de ani, pe fondul instabilității normative din această perspectivă. Și în anul 2025, până la acest moment, vârsta medie de pensionare la judecători se menține la 52 de ani, situațiile în care pensionarea a intervenit la vârste de 48 și 49 de ani fiind izolate, fără a avea caracter de regulă, așa cum eronat se susține în spațiul public.

Se poate observa faptul că instabilitatea legislativă și repunerea în discuție, în mod repetat, a vârstei de pensionare a determinat din ce în ce mai mulți judecători și procurori să ia decizia de a se pensiona.

În altă ordine de idei, vârsta medie reală de pensionare este comparabilă cu categorii din sistemul public de pensii, ce beneficiază de grupe speciale de muncă, respectiv mai mare decât vârsta de pensionare a altor categorii profesionale care beneficiază de pensie de serviciu.

Considerăm esențial a sublinia faptul că statutul magistraților, care reglementează aspectele referitoare la accesul în profesie, condițiile de promovare și de pensionare, se adoptă prin lege organică, potrivit art. 73 alin. 1 lit.l din Constituția României, astfel că reprezintă atributul exclusiv al puterii legislative. Modalitatea în care, după Revoluție, au fost stabilite aceste elemente prin legile succesive adoptate de Parlament nu poate fi imputată judecătorilor care nu au avut nicio putere de decizie din această perspectivă, afirmație valabilă și sub aspectul asimilării altor categorii de personal cu funcția de judecător sau procuror, ce le-a permis pensionarea și acordarea pensiei de serviciu, deși vechimea lor în magistratură era uneori de doar câteva luni. De altfel, cei mai mulți judecători, beneficiari ai unor pensii de serviciu, sunt magistrați de carieră, ce au exercitat această funcție minimum 25 de ani.

Nu în ultimul rând, reamintim că, potrivit art. 211 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, act normativ în vigoare, vârsta de pensionare a magistraților crește la 60 de ani, progresiv, conform unui grafic validat de Curtea Constituțională, după consultările avute nu doar cu magistrații, ci și cu reprezentanții Comisiei Europene.

Concluzionând, respectarea strictă a statutului judecătorilor reprezintă un pilon esențial pentru garantarea independenței sistemului judiciar și, implicit, pentru asigurarea unui act de justiție de calitate. Independența judecătorului, atât individuală cât și instituțională, nu este un privilegiu personal, ci o garanție pentru cetățeni că hotărârile judiciare sunt pronunțate în mod imparțial, doar în baza legii și a probelor administrate în cauză.

Pentru a menține acest standard, este necesară respectarea riguroasă a normelor care reglementează recrutarea, numirea, promovarea, evaluarea și răspunderea magistraților, precum și protejarea lor împotriva presiunilor externe sau interferențelor nelegitime.

Prin urmare, respectarea statutului judecătorilor nu este doar o obligație legală, ci o condiție fundamentală pentru funcționarea corectă a statului de drept și pentru menținerea încrederii publicului în justiție.

BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE DIN CADRUL CURȚII DE APEL PLOIEȘTI