Ce s-a întâmplat pe „Cluj Arena” și ce, parcă, a „pregătit” coșmarul din prima repriză a derbiului dintre „U” și Petrolul. În funcție de simpatii și antipatii, vina rezultatelor mai modeste din anul 2022 ale „lupilor” trece de la unii la alții!

Dragos Trestioreanu - apr. 28, 2022

Marți noaptea, după derbiul dintre „U” și FC Petrolul, de pe „Cluj Arena”, o cunoștință care simpatizează cu un fost ex-GM, așa cum spun inventatorii fotbalului, și e total contra actualei conduceri a clubului găzarilor m-a certat că l-am „curățat” și pe Nae Constantin! Nu am înțeles exact de ce aș fi făcut așa ceva. Nici nu aș avea această putere și nici nu mi-o doresc, de fapt. Poate, s-o fi referit la unele pasaje critice din cronica meciului de loa Cluj, căci altceva nu cred să fi fost. Simpatizantă și al staff-ului tehnic actual al „lupilor”, cunoștința respectivă a pus astfel întreaga vină pe seama fotbaliștilor. Cei care nu ar avea deloc valoare, culmea deși aduși numai cu girul antrenorului principal. Nicidecum exclusiv de către președintele executiv antipatizat că i-ar ocupa fotoliul unui fost șef de-acum câțiva ani. Ei bine, nici asta nu o crede cunoștința, că jucătorii sunt aduși de un colectiv. Dacă ar face-o, desigur, nu ar da bine deloc la adresa simpatizatului!

Chiar dacă, poate nu este momentul cel mai fericit, trebuie să repet că am fost dintre cei care au aplaudat alegerea lui Nae Constantin, în vară, ca antrenor principal la echipa pe care o părăsise repede în toamna lui 2016. Era pe-atunci secund al lui Tavi Grigore, dar nu și pe aceeași lungime de undă cu fosta glorie, motiv invocat pentru părăsirea prematură a noii echipe create împreună cu aceasta. E adevărat că mi-am permis, în vara acelui an, o propunere sui-generis: trei tehnicieni pe banca Petrolului, el, Marius Măldărășanu și Florin Pârvu! Mi s-a explicat însă, de către un prieten fost jurnalist ajuns om de fotbal, că nu se putea așa ceva. Că ar fi fost împotriva naturii sportului rege. Ceea ce a mers la echipa națională a Suediei, undeva pe aproape, cu doi principali, nu mergea la echipa „lupilor”, ce să mai!?! Nu mergea, mi s-a mai spus, fiindcă o singură persoană musai să decidă totul. Ce adică? Strategii, tactici, așezări pe teren, formule de bază, schimbări de jucători, pedepse, bla-bla-bla. Ah, și să nu uit, tot singurul ales să-și asume și responsabilitatea unor eventuale nereușite. De parcă ar mai fi contat! De ce această hai să-i zic mai lungă paranteză? Deoarece am vrut să ajung la faptul că am crezut în Nae Constantin. Altfel nu l-aș fi propus în acel trio de tehnicieni prahoveni foști petroliști. Dacă l-am mai criticat, nu am făcut-o cu răutate, așa cum pare deja că și el a început să creadă și nu ar mai suporta deloc. Am făcut-o ca să știe și să înțeleagă că important este nu cum se crede fiecare, ci așa cum o văd cei din jur. Iar eu am văzut că nu mai merge totul așa cum ar fi trebuit la o echipă care cred că putea termina fără emoții play-off-ul pe același loc pe care se află de nu mai știu când.

Ce i-aș putea reproșa, repet că fără răutate, antrenorului Petrolului după partida de la Cluj? Nu numai pentru prima repriză, ci pentru întregul meci, fiindcă tot meciul s-a pierdut, nu doar prima repriză, fiind falsă consolarea că al doilea mitan a fost câștigat de „lupi”. Fiind întrebat la un sincron ante-derbi ce părere are că bulgarul Georgi Pashov s-ar fi declarat nemulțumit că ba joacă, ba nu mai joacă, Nae Constantin a replicat să stea linișitit deoarece va fi nevoie de el la partida contra Universității. Astfel, din start, așa cum a anticipat și omologul clujean Erik Lincar, s-a inoculat gândul că, jucând cu Pashov ca fundaș dreapta, îl va urca iar pe „underul” Sergiu Pîrvulescu în postură de mijlocaș pe aceeași bandă, lansând semnalul unui joc preponderent defensiv, la remiză. Dar, ceea ce i-a reușit prima oară cu „U” în play-off nu i-a mai mers și a doua. Asta fiindcă una-i acasă, alta – în deplasare. Sigur că folosirea obligatorie a doi „underi” la Liga a II-a îl încurcă adesea pe antrenor. Dar nu era obligatoriu să îl folosească iar pe fostul internațional într-un meci în care se anticipa că „șepcile roșii” vor ataca mult și vor lăsa astfel spații, ceea ce nu s-a întâmplat pe „Ilie Oană”. Cred că renunțarea la susținerea lui Diarra, imediat în spate, cu doi jucători foarte tineri a îndepărtat orice posibilitate de a ataca cu șanse buturile unui portar altfel modest al gazdelor. Un Cioiu sau un Măzărache, de la început, pe stânga, cu oricare dintre „underi” pe dreapta, poate mai puțin Boțogan, și așezarea lui Pîrvulescu la locul lui, din start, ar fi adus – de ce nu? – un atu în atac.

Din nefericire, iar aici nu mai e vina antrenorului, unii fotbaliști de bază, cu experiență, i-au trădat încrederea. Au jucat neașteptat de slab. Lui Avram i se poate reproșa cumva numai intervenția ciudată de la al treilea gol, dar primul care greșise atunci fusese Chindriș, depășit fizic prea ușor de către Tescan. Însă, lui Huja, mai ales lui, și lui Meijers, chiar, li se pot pune în cârcă, pe rând sau împreună, toate reușitele gazdelor. În schimb, lui Velisar a-i aduce vreun reproș ar fi o nedreptate. Evident, câtă vreme nu a mai jucat ca titular de destulă vreme, iar folosirea lui în această postură a fost rezultatul unei conjuncturi, publagia lui Țicu. A face acum comparații între cei doi este de-a dreptul superfluu. O altă dezamăgire, Cebotaru, uns și căpitan. Parcă nu se află în apele lui atunci când nu îl are alături pe Seto, Chindriș părând depășit, și el, de miza jocului. Toutși, înlocuirea basarabeanului aș pune-o mai degrabă pe dorința de odihnire a lui în perspectiva meciului important cu Steaua, decât pe vreo nemulțumire a lui Nae Constantin în privința jocului. Și-am ajuns la cea mai mare dezamăgire – Diarra! A transformat cu oareșce emoții lovitură de pedeapsă obținută de Măzărache, care și-a folosit iar cu folos viteza de „TGV”, apoi a irosit o ocazie mare, creată tot de Simon. Una care, dacă ar fi fost finlaizată, ar fi readus-o în joc pe Petrolul, pe fondul căderii clare a gazdelor. Întinderea musculară a pus capac unui meci modest făcut de malian, care și-a lăsat, fără să vrea, echipa vreo 20 de minute în nouă jucători de câmp, toate înlocuirile fiind făcute atunci. Din acest punct de vedere, chiar dacă a riscat a nu mai avea poameni de schimb dinaintea ultimului sfert de oră, Nae Constantin nu poate fi acuzat absolut deloc. Ce era să mai aștepte la 1-3?!? A gândit-o, deci, perfect!

Ce a „pregătit” coșmarul celor trei goluri primite în intervalul 6-26? Poate tocmai ideea că apărându-te neapărat îndepărtezi șansele adversarilor de a câștiga. A fost falimentară! Ca un bumerang sau o lovitură de măciucă, mai bine-zis. Încercarea de a începe meciul în atac s-a întors împotrivă precum arma australiană, clujenii exploatând deficiențele dintr-o defensivă care – trebuie recunoscut – dădea semne de slăbiciune de ceva timp. Nici Meijers, după revenirea post-accidentare, nu mai este stâlpul de altădată, cum zice limba de lemn, nici Huja nu se mai limitează la… o eroare pe meci, ci a dublat, ba chiar și triplat, numărul acestora. Nici Țicu, vrem, nu vrem, nu putea rezista la nesfârșit. Este un tânăr foarte bun, totuși fără rezistența unui fotbalist experimentat. Pe dreapta, permutările Sergiu Pîrvulescu – Pashov au făcut mai mult rău decât bine. Însă, încercarea moarte n-are, dar dacă se va mai încerca, riscul ar fi imens. Nae Constantin a declarat la Cluj, după meci, că – în contextul actual – șase puncte ar fi suficiente pentru a asigura promovarea directă! În fapt, un gând nedeconspirat ar fi că important nu-i locul final, 1 sau 2, ci contează numai și numai accederea în Liga 1. Oare, titlul de campioană a Ligii a II-a chiar nu o mai conta? Sau nu mai există idei pentru o echipă care să câștige cel puțin trei meciuri și chiar să mai remizeze în al patrulea? Bănuiesc că intuiți în care! Cert este acum că nu mai e loc de scandaluri, de presiune aiurea, de fel și fel de antipatii, de vorbe urâte, ci numai de visuri frumoase, speranțe accedere pe prima scenă și voința de a susține 100% o trupă care adusese liniștea că promovarea a devenit, în sfârșit, realizabilă. Însă, nota bene, nu mai este loc nici de încăpățânare, răzbunare, plătit polițe sau închipuit răutăți care nu au fost și nici vor fi vreodată.

Foto: www.fcpetrolul.ro și www.liga2.prosport.ro