S-a terminat așa cum a prezis președintele executiv al „lupilor”, Claudiu Tudor: dacă nu se puteau câștiga trei puncte, măcar unul să fie! Echipele Dinamo și Petrolul s-au anihilat, reciproc, în drumul lor spre o altă victorie consecutivă. „Câinii”, a treia, iar „lupii” – a patra!

Dragos Trestioreanu - aug. 27, 2023

Meci frumos pe arena Arcul de Triumf, sâmbătă seară, două galerii numeroase, public pătimaș pentru culorile alb-roșii, proporțional cu numericul de locuitori al municipiilor de domiciliu ale combatantelor, Dinamo București și FC Petrolul Ploiești. Arbitraj bun al argeșeanului Iulian Călin, dar din păcate și un gazon inacceptabil pentru un meci de fotbal chiar și de la județ. Dar, așa este când se dorește a se juca fotbal pe un teren de rugby! Stau și mă întreb, oare, unde se duc mingile ovale atunci când sunt bubuite printre „H”-uri, la loviturile de pedeapsă, dar nu numai. Cel puțin în sportul rege, mai rar trece un balon dincolo de peluze sau de tribune, precum la rugby. Derbiul „câinilor” cu „lupii” s-a încheiat nedecis, o remiză cu goluri, 1-1, rezultat stabilit încă din prima repriză, ulterior a două erori mari, ale lui Doua și Ilić, cei care le-au făcut cadouri marcatorilor Gregório și, respectiv, Petrović.

Prima repriză a întâlnirii de pe stadionul situat în apropierea mănăstirii Cașin, cea până la care nu este chiar exclus să ajungă baloanele de la… rugby șutate tare, a fost una începută cu posesia superioară a jucătorilor lui Ovidiu Burcă. În replică, băieții lui Florin Pârvu (foto, în text) au adoptat aceeași strategie din sezon, când au jucat prin deplasare. Una conform căreia este mai bine să nu se ia gol, decât să se încerce a se marca cei dintâi. Un piept pus aiurea de Doua (foto text), la centrarea de pe dreapta a lui Moura, a însemnat și o posibilitate oferită atacantului portughez al dinamoviștilor, Gregório (foto, în text, în duel cu Papp), de a deschide scorul, aproape de jumătatea acestui prim mitan, în minutul 21. Nu este mai puțin adevărat că atât acesta, cât și coechipierul lui, Politic, au fost lăsați surprinzător de liberi lângă careul mic al lui Zima. Meritat totuși scorul de 1-0, Dinamo dominând jocul până în acel moment.

De-atunci, a fost totuși clar că Pârvu trebuia să comande o altă partitură tactică, mai precis una axată preponderent pe ofensivă. Asta chiar dacă îi lipsea, definitiv, din avangardă golgheterul Irobiso. Curtat de un club din zona arabă, care se pare că oferă bani care vor fi acceptați de conducerea ploieștenilor, masivul și înaltul nigeriano-portughez este ca și plecat. Iar postul de titular i-a fost oferit, cel puțin deocamdată, lui Petrović, în fapt singura noutate din primul „11” față de cel din a treia victorie consecutivă a Petrolului. Am scris deocamdată, chiar dacă „Zoki” (foto, la titlul, în luptă cu Bena), a restabilit egalitatea pe tabelă în minutul 37, grație insistenței lui Seto în fața lui Ilić, transformată în pasă din preluare spre Jair și trimiterea in spate a brazilianului, fructificată de muntenegrean, în poartă goală, cu toată opoziția disperată a lui Moura. Explicația acestui „deocamdată” este că deja atacantului străin îi suflă în ceafă „concurența”, utilizată în ultima jumătate de oră a derbiului.

Și astfel avea să se stabilească rezultatul final: 1-1 (1-1), încă de dinainte cu 15 minute (8 regulamentare rămase de bifat, plus cele 7 de prelungire, din cauza seriilor de întreruperi pentru show-urile pirotehnice ale galeriilor), de a se merge la cabine, pentru pauză. Un rezultat echitabil, potrivit lui Florin Pârvu, cel care a avut dreptate, de ce nu? Dar, pesemne și că nu a vrut să-și contrazică șeful de la birouri – „Mergem să luăm trei puncte, dar dacă nu s-o putea, va fi bun și unul câștigat”; (președintele executiv Claudiu Tudor) -, totuși punct de vedere neacceptat de către căpitanul Țicu. I-aș da dreptate și fotbalistului, fiindcă – deși echitabilă remiza, de acord – Dinamo a părut în unele momente o echipă de bătut, așa cum se spune în jargonul fotbalistic.

Altfel, ca și la precedentele partide din SuperLigă ale Petrolului, jucătorii veniți de pe bancă, de regulă în repriza secundă, nu prea aduc ce se așteaptă de la ei, ba chiar dimpotrivă. S-a întâmplat la fel și la Dinamo, cu excepția, aș putea afirma, a nou-venitului Mihai Roman II (din minutul 69, în locul lui Petrović). Intrat pe teren foarte motivat și, pe lângă o mobilitate lesne de observat, el și-a trecut în cont și o bară, în meciul de (re)debut sub culorile galben-albastre, după 10 ani. E drept, atunci a fost la alt Petrolul, SC FC Petrolul mai exact, cel declarat în faliment la jumătatea anului 2016.

Rămânând tot la capitolul rezervelor, apreciez că intrarea, în același minut (76), a lui Constantinescu și a lui Diomandé, a atras după sine aceeași constatare: mai bine nu erau folosiți! Revenit de pe banca unei divizionare secunde, Concordia Chiajna, underul a încercat, la început, câteva acțiuni individuale, dar fără a avea nicio realizare practică de scos în evidență, iar după aceea a dispărut din joc. Rămas probabil ca urmaș al lui Budescu în privința „cântarului”, supraponderalul mijlocaș central ivorian a surprins neplăcut prin aspect și chiar joc. Însă, nefiind atât de… celebru pe la noi cât e actualul număr 10 al Farului, cred că a trecut mai neobservat, deocamdată. Despre Dumitriu, ar fi superfluu să se comenteze ceva, el jucând cu totul numai 7 minute.

Partida de pe „Arcul de Triumf” a suscitat interesul lui Mircea Lucescu (foto în text, alături de fostul său echipier de la Dinamo, Ionuț Lupescu), cel venit să o vadă și pe prima echipă de suflet, după ce o urmărise. destul de recent, și pe a doua. Deși, de fiecare dată, trupa adversă a acestora a fost Petrolul, „Il Luce” nu apăruse cert pe arene atras de revelația precedentelor trei etape, ci tot de Dinamo, iar anterior și de Rapid. Tot la derbi, a fost prezentă și familia Iordănescu, fostul selecționer Anghel, și actualul, Edward, alături de unul dintre secunzii celui din urmă, fostul antrenor al „lupilor”, Tersinio Gane, alias Jerry. Să vedem însă dacă vreunul dintre combatanții duelului de sâmbătă seară se va regăsi în lotul României la disputele oficiale cu Israel și Kosovo, de pe Arena Națională. Mai greu de crezut, ci mai degrabă a fost numai dorința tuturor de a vedea un meci din SuperLigă. De-acum fără Irobiso, absent – repet – din lot și de la meciul cu Dinamo (banii luați pe el urmând a fi o injecție eficientă la bugetul actual, totuși nu și îndestulătoare, dar fizic, reprezintă o mare pierdere vânzarea lui), Petrolul pregătește de astăzi – așa cum declara post-factum Pârvu – jocul cu Oțelul Galați. Acesta este programat acasă, pe 1 septembrie 2023, ora 18.30. Apoi, va veni rândul unei pauze de 15 zile, pentru meciurile echipei naționale a României, dar și următorul duel din campionat, de la CFR Cluj (16 septembrie). Până atunci, să așteptăm să aflăm cine va mai pleca, cine va mai sosi, după cum afirma același tehnician, ulterior confruntării de aseară.

Terminând derbiul cu scorul de 1-1 și bifând câte un punct în ierarhia la zi, „câinii” au urcat de pe locul 9 pe 8, iar „lupii” au picat de pe 3 pe 4. Cu două meciuri mai puțin disputate, lui Hermannstadt și Farului, ambele cu câte 7 puncte, le-ar trebui două victorii ca să o depășească pe echipa lui Florin Pârvu în clasament. Totuși, e mai greu de crezut că vor obține ambele câte 6 puncte. Succesul cu Oțelul devine absolut vital, în acest context, mai ales că în „Gruia” va fi un meci infernal, noua trupă a lui Andrea Mandorlini legând victoriile de acasă cu acelea din deplasare. Trebuie tratată serios multipla campioană, chiar dacă a vândut sau lăsat liberi să plece mulți echipieri, tot așa cum nu trebuie tratată la preț de matineu fosta grupare venită de la… matineu. Oțelul Galați s-a dovedit o nucă greu de spart atunci când evoluează în deplasare, de subliniat așa ceva. Asta deoarece, odată ieșită din zona play-off, Petrolului îi va fi tot mai greu să revină, urmând partidele cu trupe importante, precum mai sus-amintita CFR Cluj sau contra CSU Craiova, Sepsi ori FCSB.