Doar o remiză albă, la o echipă de bătut chiar și acasă la ea! Farul nu i-a pus oareșce probleme Petrolului decât în repriza secundă

Dragos Trestioreanu -

Doar o remiză albă, la o echipă de bătut chiar și acasă la ea! Farul nu i-a pus oareșce probleme Petrolului decât în repriza secundă

După victoria de la Metaloglobus, urmată de eșecul de acasă, cu UTA, cele două deplasări consecutive, de la Călărași și, respectiv, Constanța, păreau, ante-factum, mai dificil de rezolvat. Culmea, prima avea să fie floare la ureche, iar după numele din cele două loturi, la a doua deja se schimbase percepția inițială. Aflată în fața și a celei de-a treia deplasări consecutive, la Ripensia Timișoara, dacă nu cumva și a unei a patra, după ce meciul de pe „Ilie Oană” cu AFK Csikszereda a fost amânat, iar despre Sportul Snagov se tot aude că ar declara… forfait, în curând, competiției, Petrolul trebuia să încerce să adune cât mai multe puncte până la derbiul de la Cluj. Cu o Universitatea pornită cu stângul în acest sezon. Însă, ulterior succeselor de la București și Călărași, a venit o remiză albă, 0-0, la Constanța, pe un teren tare ca piatra și cu iarbă peticită, după vremea caniculară. Față de sezonul trecut, când „lupii” au câștigat în stil mare pe același stadion, „Gheorghe Hagi”, deoarece au băgat în ațe cam tot ce s-a putut, astăzi, 26 august 2019, au ratat… tot ce se putea!

Când nu profiți de ocaziile rarisime, Meza Colli (minutul 18 – șut peste transversală din poziție centrală, de la 10-11 metri) și, mai ales, Arnăutu (39 – reluare, din cădere, peste buturi, de la un metru și jumătate de… poarta goală), și numai șutul ulterior al lui Marinescu i-a mai dat emoții lui Muțiu, e mai dificil să speri la un ecart măcar de un gol, pe care, după reluare, fie să-l mărești, fie măcar să-l păstrezi. În plus, față de meciurile precedente, când reprizele secunde erau perioade de explozie ale ploieștenilor, acum, „lupii” s-au cam tăiat de prin minutele 70-75, Farul creând impresia că era mai proaspătă, având și unele ocazii, după ce, în cele dintâi 45 de minute, nu a avut niciuna! Dacă nici atunci nu a marcat, Marinescu (56) trimițând cu capul pe lângă vinclul stâng, dintre fundașii centrali, de la 8 metri, iar debutantul francez Gnabouyou (83) a preluat cu greu un balon trimis peste apărare de Bratu, expediind, apoi, din cădere, mingea, din unghi închis, peste transversală, din „6 metri”, Petrolul a trebuit să reporteze victoria pentru Banat sau Ardeal! Un semn bun, juniorul Bratu a făcut un prim mitan de apreciat, din care i-a lipsit numai șutul spre poartă, la care, până acum, se dovedise expert, având un stâng de temut. Altul, Bărboianu – un model de devotament perfect post-accidentarea serioasă la buza inferioară și un joc de remarcat în banda dreapta, și defensiv și, mai ales, ofensiv, la fel ca și atacantul din Hexagon cu origini africane, care pare un transfer interesant. În rest, așa și așa. Adică, repet, prea puțin pentru o victorie și explicabil pentru un 0-0!

Lungu – atent și rezolvând una sau două faze un pic mai periculoase ale echipei fostului petrolist Zicu, secundul… principal cu ajutorul lui Florea, nota 7; Bărboianu – ca atunci când juca la Craiova lui Mititelu, adică bun-bun, remarcabil fiind gestul său de a continua, deși se accidentase serios, pata mare de sânge de pe șort spunând totul, nota 8; Walace – atent și mai greu de depășit, dar fără o contribuție și la fazele fixe de la poarta adversă, așa cum ne obișnuise, nota 7; Sîrghi – și cu bune, dar și cu mai puțin bune, nota 6.5; Țicu – onest în apărare, a mai și urcat, cam puțin, e drept, și fără centrări de lăudat; 6.5; Mihăescu – luptător ca nimeni altul, iar a „pus osul”, însă îi trebuie ceva (și) mai mult să poată să-și ordoneze jocul, nota 7; Meza Colli – un pasator aproape desăvârșit, dar care și pierde destul fiindcă nu-și asumă și sarcina finalizării, deși are calități pentru așa ceva, însă fiind și tributar, din cauza vârstei?, condiției fizice, nota 6 (pentru ratare, altfel primea mai mult!); Bratu – un copil care vrea și îi și iese, chiar dacă, la Constanța, nu și un șut sănătos, de senzație, precum în „Colentina”, chiar dacă a evoluat cu dezinvoltura unui senior, nota 7; Marinescu – sărbătoritul de ieri pentru împlinirea vârstei de 35 de ani și-a dorit cu siguranță drept cadou un succes, însă așa cum se întâmplă în astfel de situații, nu numai o dată, vrei mult, dar iese mai puțin, nota 6.5; Zaharia – extremă iute și cu dribling bun, însă dă impresia că joacă pentru… el, nu doar pentru echipă, fiind capabil să facă faze bun în careul advers, dar le alternează cu dispariții din joc, nota 6; Arnăutu – a ratat exact de unde îi place lui, de la doi pași cu poarta goală, adică de acolo de unde cred că a marcat peste 50% din golurile sale marcate în echipamentul Petrolului, mai ales în Liga a III-a, inconstanța oprindu-l să urce un eșalon, așa cum ar merita după cifrele sale din ierarhia golgheterilor, nota 6/Gnabouyou – intrat în locul lui Meza Colli, știe cu mingea, are fizic, driblează, își deschide coechipierii în stil occidental, când va și marca, atunci va deveni un transfer reușit 100%, nota 6.5; Cioinac – intrat în locul lui Marinescu, care i-a predat și banderola, nu a avut și rolul căpitanului cu numărul 1, fiind un fel de… Mihăescu 2, deși ar fi trebuit să fie un… Meza Colli din prima repriză, nota 6.5; Constantinescu – juniorul debutant a dovedit, în cele câteva minute cât a fost folosit în locul lui Bratu, că știe să dribleze, dar nu și să dea continuitate unei faze, pe baza acestei calități, fapt pentru care, probabil, a fost ignorat de Zaharia, în prelungiri, deși era singur-singurel pe linia careului mare, acolo de unde putea face o fază de gol, fără notă (a evoluat numai șase minute).

Foto: www.digisport.ro