Un fost fotbalist al Petrolului a demonstrat și ce-i mai rămăsese! Edward Iordănescu a învins și Elveția și-a dus România în urna a doua valorică de la EURO 2024, avându-l alături, pe tot traseul spre Germania, pe un alt ex-„lup”, Jerry Gane!

Dragos Trestioreanu - nov. 22, 2023

Am scris luni, 20 noiembrie 2023, despre Edward Iordănescu, selecționerul României care a reușit să ducă echipa națională la un turneu final. Acum, la EURO 2024, din Germania. Dar am mai scris și despre trecutul lui la FC Petrolul. Ca fotbalist, nu și ca antrenor, desigur, nu a mai fost să fie, repet, deși și-a dorit și așa ceva. Îi era un vis, dar și un țel, de ce nu? Am făcut-o ante-factum, vezi ultimul meci din preliminarii, o fac și post-factum. Asta după victoria „italiană”, 1-0 (0-0), în dauna marii favorite la start a grupei, selecționata Elveției, ulterior unei reușite a lui Alibec, în minutul 50, ca urmare a „jokerului jos” al lui Moruțan.

Iordănescu jr. a demonstrat, încă o dată, că știe ce are la dispoziție și face strategia în funcție de ce dispune. A lăsat vedetelor din Țara Cantoanelor posesia, dar le-a blocat printr-un 1-4-5-1 ce nu le-a permis să aibă decât o singură ocazie foarte mare, cea a lui Vargas, din repriza secundă. Dar, Moldovan – acest portar pe care îl consider cel mai fidel exemplificator al vestitului slogan publicitar de altădată: „Dacă vrei, poți!” – a mai intervenit numai în alte două rânduri, tot meciul, în afara acelui fabulos reflex. O dată în primul mitan, la șutul lui Okafor, de la 0-0, și apoi la 1-0, în ultima fază din prelungiri a partidei. Atunci când s-a opus, spectaculos, dar mai ales eficient, egalării, ca urmare a șutului unuia dintre numeroșii elvețieni ai lui Murat Yakin care asediau careul României. Deși presat de unul și de altul, așa, de dragul schimbărilor și al simpatiilor, să mai încerce și un alt goal-keeper, Edi a rămas consecvent: Horațiu este adevăratul înger păzitor al porții tricolorilor! Și bine a făcut!

Mă uit și-acum, când scriu aceste rânduri, la clasamentul final al grupei (foto jos) și nu îmi vine să cred. Nu neapărat că Stanciu și compania au terminat pe primul loc, ci mai ales sunt uimit de decalajul mare, 5 puncte, față de Elveția. Parcă, nici accederea în urna a doua valorică de la tragerea la sorți a grupelor turneului final nu mă bucură atât de mult cât această distanță zdrobitoare față de una dintre echipele de top ale Europei. Sunt cifre pe care le vede, în prezent, un continent întreg și sunt convins că nimeni nu ar fi pariat că România lui Edi Iordănescu va termina ca o regină preliminariile pentru EURO 2024. Aș spune poate că NUMAI jucătorii și Edi au crezut în visul lor. Unul ascuns de suporterii care i-au iubit enorm de-abia la ultimele două meciuri, terminate cu tot atâtea victorii la limită. Însă, au fost succese atât de prețioase, decisive pentru calificare, respectiv pentru locul 1. Un loc 1 adjudecat nu oricum, la mica, așa cum se zice, ciupeală, ci în stil de trupă ce știe cât poate și a jucat ce poate! Și ne-a mai vrut și UEFA, nu ca pe… Ucraina! Adică, deloc!

După ultimul fluier, Edward Iordănescu (foto sus, în text) s-a îndreptat direct spre vestiare, lăsând prim-planul, pe gazon, învingătorilor de acolo și staff-ului său, printre care și un fost antrenor principal al defunctei SC FC Petrolul, olteanul Ionel Tersinio Gane, alias Jerry (foto, la titlu, în dreapta, alături de cei doi selecționeri). Totodată, un fost fotbalist cu meciuri destule, cândva, în primul eșalon al… Elveției. Dar, în drum spre locul unde s-a „ascuns” pentru puțin timp, Edi a spus cuvinte emoționante reporterului Antenei 1: „Trăiesc sentimente fantastice. E o bucurie fără margine și sunt mândru că antrenez niște fotbaliști deosebiți, cu un caracter deosebit. Să-i facem pe fani fericiți a fost ceea ce ne-a motivat cel mai tare. Avem o generație deosebită, care va continua să crească. Eu am avut un singur merit, că am avut încredere în ei și i-am făcut să înțeleagă că pot să crească și ce pot face împreună. Fanilor le spun să fie mândri de acești băieți”! Edi, cel din spatele cortinei, când se culeg laurii, nu-i așa?

Am cunoscut personal, ca suporter al Petrolului, doi selecționeri. Mai precis, pe antepenultimul, Cosmin Contra, și pe ultimul, Edi Iordănescu. Ambii, tineri, ambițioși și înzestrați. Totuși, numai cel din urmă a cunoscut consacrarea. Căci, asta înseamnă o calificare la un turneu final de Euro sau de la Mondiale. Cosmin era un excelent motivator, iar dacă emulația lui ar fi fost perfect înțeleasă de către tricolori, poate că l-ar fi devansat pe Edi cu o astfel de performanță. De ce nu a putut? Pentru că Iordănescu jr. are un secret. Un secret de care chiar că nu-mi dau seama, însă. Fără să fi fost vreun mare fotbalist, precum mai sus-amintitul Cosmin Contra sau urmașul acestuia, Mirel Rădoi, ex-stâlpi ai Naționalei, fiul lui Anghel Iordănescu a dovedit că nu-i musai a fi fost, odată, as pe gazon, ci să știi, după ce pui ghetele în cui, ce să faci în țarcul acela care parcă te strânge tot timpul. Iar Edi a știut-o și la CFR, și la echipa națională a României! Să fie, de fapt, acesta secretul lui? Că este ANTRENOR, mai exact!

De-acum, îi urez lui Edi o vacanță relaxată alături de familie, așa cum își dorește și așa cum a și cerut-o media, pentru a nu omite, neintenționat, pe cineva, ofertele de interviuri curgând acum, fără îndoială. Ca un fel de „mea culpa” post-criticile și chiar miștourilor la adresa lui. Dar ăștia suntem: hulim, apoi, iertăm, de fapt ca să ne tragem sufletul, pentru a face ulterior tot ceea ce știm cel mai bine: să așteptăm pe la colțuri să revenim cu aceeași forță! Se subînțelege pentru ce! Bravo, Edi, felicitări și succes la vară, în Germania! Și dacă nu atunci, poate la următorul EURO, vei putea selecționa și cel puțin un fotbalist îmbrăcat în echipamentul pe care l-ai purtat tu însuți în… 2003!