După modelul Petrom de la volei, o altă campioană en-titre locală e aproape de dezintegrare: CSU Asesoft!!!

Dragos Trestioreanu - iun. 5, 2015

Primele semne ale unor necazuri apărute în viața unei echipe care terminase pe primul loc sezonul regulat, obținând astfel dreptul a de a juca un meci în plus acasă, pe tot parcursul play-off-ului, și având șanse mari, drept urmare, de a câștiga un nou titlu, al 11-lea în ultimii 12 ani, apăruseră odată cu anunțul retragerii celui care a fost principalul finanțator al întregii perioade de mărire. S-a crezut, atunci, că – existând unele probleme de natură judiciară ale acestuia – pasul în spate fusese făcut, de fapt, pentru nu a fi asociate cu viața echipei, cu existența acesteia. S-a cucerit, apoi, trofeul suprem intern (foto; www.sportnews.ro), chiar și pe fondul  tuturor discuțiilor de natură financiară, dar nu numai, grație unui management perfect, a unui antrenor mare în devenire, a sacrificiului unor jucători valoroși, ambițioși și devotați. Unii care și-au respectat balzonul. Profesioniști până în măduva oaselor. Acum, după ce ecourile câștigării titlului nici măcar nu au dispărut, au apărut alte semne. De data aceasta, de-a dreptul înfricoșătoare.

Într-un text postat pe siteul www.totalbaschet.ro, se notează nu numai că supremația CSU Asesoft Ploiești în baschetul masculin românesc ar fi luat sfârșit, ci chiar și că viața acestei grupări ar fi ajuns la zenit! S-a scris că fie va fi mutată la București, pentru a atrage branduri importante, demne de a-i prelungi activitatea la un nivel comparabil cu acela din ultimii 12 ani, fie chiar că va fuziona cu ocupanta locului 4 din sezonul trecut, Steaua CSM Eximbank, care s-ar afla astfel la cea de-a treia acțiune de acest fel, după precedentele cu BC Târgoviște și CSM-ul din capitala țării! O situație nu numai neașteptată, dar și dureroasă pentru o campioană en-titre!

Cert este că, în condițiile în care suportul material de la bugetul local nu mai poate fi atras, precum în toți ceilalți ani victorioși, susținerea din partea sponsorilor locali – speriați, posibil, de criză – este ca și inexistentă. Asta în condițiile în care, până acum, numeroși chiar și-au făcut reclamă în sală, la TV, în țară, în campionat și Cupa României, ba și în străinătate, în cupele europene. Date fiind marile performanțe de până acum, dat fiind brandul Asesoft, a se adopta acum o strategie bazată preponderent pe elementul local, cu o acceptare implicit doar a unei particpări la întreceri, fără fixarea un obiectiv important, nu poate fi acceptată. Evident că din orgoliu. O situație de înțeles, la urma-urmei. De neînțeles ar fi cum de nu se pot uni oameni de afaceri din Ploiești și chiar din județ, pentru a salva un motor formidabil de imagine internă și internațională, precum CSU Asesoft. Cum de nu s-ar putea face o preluare a echipei în cadrul Clubului Sportiv Muncipal, care poate oferi salarii în mod legal, grație recentului amendament votat de parlament, la propunerea fostului selecționer al echipei naționale de handbal feminin, Gheorghe Tadici? Una coroborată cu atragerea sponsorilor care să participe și ei la buget, după puteri. Cu cât mai mulți, cu atât mai bine. Cum de nu s-ar putea închiria, poate cu titlu gratuit, brandul mai sus menționat, pentru a nu se pierde identitatea echipei? De ce în altă parte, la Târgu Mureș, de exemplu, vicecampioana are garantat deja un buget, din cel local, pentru sezonul viitor, iar la Ploiești, campioana să fie în prag de dezintegrare? Chiar nu mai există un patriotism, o mândrie a ploieștenilor și a prahovenilor? Chiar avem atâtea campioane, încât să nu ne mai pese că mai… moare una, după modelul Petrom, din volei, de acum câțiva ani? Chiar nu știu localnicii să – vorbă de lemn – să strângă rândurile și să mențină în viață, la același nivel, un simbol? Greu de crezut. Și imposibilul poate deveni posibil, atunci când se vrea! Numai să se vrea cu adevărat!