Gazeta de Prahova

EDITORIAL de

A se accepta sau a nu se accepta invitația FRF de înscriere la vară în Liga a II-a a Petrolului ’52? Plus alte discuții

Odată cu apropierea derbiului cu CS Blejoi, dar mai ales după acest meci foarte important, câștigat într-o manieră clară, s-au înmulțit informațiile – neconfirmate oficial, însă – cu privire la intenția unei firme sau a unor oameni de afaceri de a investi la ACS Petrolul ’52 Ploiești, liderul Ligii A Prahova. S-a speculat chiar și asupra unui nume de societate comercială puternică, având activitate nu numai în Ploiești, ci și în București. Cât despre numele oamenilor de afaceri interesați, din acest punct de vedere nimic nu a transpirat, deocamdată. Doar zvonuri, care – până la un anunț oficial – trebuie luate, firesc, cu titlu de inventar. Ceea ce suprinde totuși este că s-a vorbit și despre interesul unui business man autohton pentru… mărcile care se află în patrimoniul municipalității, punându-se astfel întrebarea de ce ar fi mers să discute – așa s-a zvonit, cel puțin – direct la primărie, ci nu mai întâi, cum ar fi fost normal, la ACS Petrolul ’52.

În acest context, parcă seamănă mai mult cu lansarea unei perdele de fum deasupra intereselor reale ale unor terți nu numai de a o lua înaintea clubului recunoscut drept urmaș al Petrolului în privința adjudecării mărcii, ci și de a se crea o stare de disconfort atât în rândul echipei din Liga A, cât și a miilor suporteri ai săi. Este, trebuie să recunosc, și rezultatul tergiversării acordării mărcii Petrolului ’52, cea care – cel puțin până acum – dovedește că o merită. Se așteaptă cumva aflarea numelui viitorului finanțator și componența acționariatului societății pe acțiuni, iar – apoi – să se judece dacă e cazul să fie dată marca sau nu? Ar fi o justificare, în sensul că, pentru a nu se mai arde, consilierii locali suflă cu putere, iar asta de ceva vreme, și în iaurt. Numai că, cred că nu s-a luat în calcul că întârzierea sine die a evaluării mărcii, urmată de declanșarea procedurii de licitație – fiindcă așa o cere legea, potrivit edilului-șef -, poate conduce și la un rezultat cu totul și cu totul nedorit de către suporterii Petrolului ’52.

Scoasă pe tarabă, ca o marfă, marca poate ajunge – în conformitate cu principiul „cine dă mai mult, acela câștigă” – nu la clubul recunoscut și iubit deja de marea majoritate a ploieștenilor iubitori de fotbal, ci la oricine altcineva dispus să liciteze până își atinge scopul. Dacă se va întâmpla astfel, pe unde va scoate cămașa primarul, după ce a promis că va rezolva problema Petrolului? Promisiune făcută și înainte, și după campania electorală. Acordând-o cuiva care, acum, nici nu ar avea măcar o echipă de eșalon județean, ci doar în plan, să zicem, a se înscrie într-o competiție de seniori din vară încolo, ce rezolvare ar mai fi asta?!? Teoretic, marca poate fi adjudecată la licitație chiar și de un om de afaceri sau firmă din afara județului, care ar vrea ca echipa să poarte numele unui club vechi de aproape 100 de ani. Un veritabil brand în sportul rege autohton. Așa ceva nu ar fi deloc exclus, câtă vreme nu se poate pune embargou participării nimănui la licitație. Ce se va întâmpla dacă – Doamne, ferește! – marca va ajunge, deci, la altcineva? Îi va lua după sine și pe suporterii Petrolului?!? Niciodată! Sau va spera că, iubitori ai scutului, unii dintre ei vor face un compromis și vor susține o altă echipă, numai pentru că ar avea marca? Acesta-i riscul unei licitații, ce mai tura-vura!

Revenind la înmulțirea, după cum „spun” zvonurile, a numărului de investitori interesați de a băga bani – cum sună limba de lemn a fotbalului – la Petrolul ’52, există destui care se întreabă de unde și de ce au apărut tocmai acum. De ce nu în toamnă sau în pauza de iarnă? Ar fi posibil, zic și eu, ca apariția numelui clubului găzarilor pe lista cluburilor de tradiție ale fotbalului românesc pasibile de a fi invitate de FRF – nu mai este un zvon, însuși președintele Răzvan Burleanu vorbind public despre o astfel de intenție – a se înscrie, la vară, direct în Liga a II-a, indiferent de eșalonul în care combat în prezent, să fi reprezentat o cotă de atracție maximă. Cu amendamentul demn de luat în seamă totuși, că fiecare investitor trebuie să prezinte un plan cu garanții financiare indubitabile. Unele care să evite retragerile premature din competițe, dând-o peste cap.

Eh, aici e aici. Există fani ai Petrolului ’52 care cer, deja, pe forumuri, ca oficialii „galben-albaștrilor” să refuze ferm saltul peste un eșalon. De ce? Fiindcă, apreciază, nu ar fi deloc moral pentru un club pe care îl doresc a continua să fie curat. În condiții normale, au dreptate 100%. În condiții de criză generală a fotbalului autohton, adică situația din prezent, se mai poate ține cont de… derogări. Evident dacă și UEFA ar permite astfel de invitații. Aud însă că nu ar fi deloc așa! Altfel, în momentul în care s-ar accepta invitația, trecându-se și peste UEFA, ar fi bine de știut dacă ar exista și vreo piedică de a se promova în Liga 1 după un anumit număr de ediții de campionat. Asta deoarece, deși expunerea și banii din Liga a II-a sunt mai mari decât la eșalonul imediat inferior, a participa într-o întrecere fără a avea șansa de a accede imediat la nivelul superior ar da apa la moară celor care vor pași mai mici, dar siguri, ci nu salturi peste eșaloane, urmate fără un target clar. Oricum am da-o, totuși, un sezon în Liga a III-a înseamnă totuși un an competițional pierdut, deoarece nu se știe cum va mai fi ediția 2018-2019. La fel de modestă precum cea în curs? Sau, dimpotrivă, mai puternică? În acest ultim caz, chiar dacă se va avea drept de promovare imediată, concurența mult mai mare ar putea deveni un obstacol dificil de sărit. Și cine știe pentru cât timp!

P.S. Referitor la clubul curat și la scut, nu trebuie uitat însă și momentul… „vara 2003”! Asta dacă tot vrem să fim mai catolici decât papa!

Statistici T5
Inline
Inline