Atribuire sine die a mărcii către ACS Petrolul ’52 Ploiești? Sau, mai bine zis, va mai fi dată vreodată?

Dragos Trestioreanu - ian. 31, 2017

Cu doar două zile înaintea debutului lunii în care suporterii echipei ACS Petrolul ’52 așteaptă, cu înfrigurare, atribuirea, cu titlu gratuit, a mărcii, siglei și palmaresului a aproape centenarei Petrolul, în ședința Consiliului Local Ploiești, edilul șef al municipiului a anunțat, într-o conferință de presă, că mai durează cu evaluarea mărcii! Ce să deducem, citind printre rânduri? Că atribuirea nu are, nici acum, un termen final? OK, se dorește o evaluare, dar cât să mai dureze?! De exemplu, la Galați, deja s-a anunțat cât fac marca și palmaresul Oțelului, un club cu performanțe mai mari și mult mai recente decât ale Petrolului: un titlu de campioană câștigat după ’89, nu acum 50 de ani, asezonat cu o Supercupă, care le lipsește petroliștilor, și o calificare directă în grupele Ligii Campionilor. Pentru toate astea, se cer în jur de 15.000 de euro. Deci, nici prea-prea, nici foarte-foarte. În schimb, la Ploiești, încă se caută ce și cum. Până când?!?

Când marca, sigla, palamresul ș.c.l. au intrat în patrimoniul municipalității, iubitorii de galben și albastru au răsuflat ușurați, catalogând momentul drept o mare lovitură. Mai precis, instalarea liniștii că, de-atunci înainte, nimeni nu va mai reuși să calce în picioare o istorie care bătea spre suta de ani. Iată că, acum, acea victorie de răsunet tinde să se transformă într-un cvasi-eșec. Asta câtă vreme urmașei de drept și de fapt a defunctei SC FC Petrolul nu i se atribuie ceea ce merită, de fapt și de drept. În momentul în care acționarii de-atunci au cedat marca, sigla, palmaresul etc. – contra unei anumite sume, dacă îmi amintesc bine -, fanii nu au luat deloc în calcul că municipalitatea este reprezentată, din patru în patru ani, sau mă rog, din opt în opt, sau câți mai puteaui fi, de oameni. Adică, de consilieri locali, cei care decid cui s-o acorde și cui nu. Nu s-a mai luat în calcul nici că în consiliile locale pot exista majoritari. Care, firesc, au avantaj la vot. Dar și care votează nu numai după cum vor, ci și în funcție de suportul legal al unui proiect. Așa s-a ajuns să se bată cap în cap acum dorința consilierilor, ori a unora dintre ei, de a vota o asociere a municipalității cu ASC Petrolul „52, cu aceea a Uniunii Suporterilor Petroliști, care o refuză vehement. Cum la momentul cedării mărcii, siglei și a palmaresului, nu s-au stabilit criterii clare pentru o atribuire viitoare, s-a ajuns la acest nedorit impas. Dacă se știa clar ce condiții trebuie îndeplinite pentru a se primi toate acestea, ar fost totul foarte simplu. Le îndeplineai, le luai, nu le îndeplineai, nu le luai. Nu ar fi fost ceva la mica înțelegere, să zic așa.

Dacă nu se va dezbate niciun proiect în februarie, va începe returul, iar celor care au afirmat că nu vor sponsnoriza echipa până nu este recunoscută de municipalitate, prin acordarea mărcii, li se va oferi un nou motiv de a se scuza. Și nu vom afla astfel nici acum dacă domniile lor chiar ar avea de gând să dea bani la echipă sau doar trag de timp la adăpostul tergiversărilor din vară și până în prezent. USP dorește ca Petrolul ’52 să primească scutul, dar refuză orice asociere cu aceia care au – volens-nolens – pâinea și cuțitul, consilierii locali mai exact5. Cei din urmă țin foarte mult la asociere și nu dau înapoi un pas. Și-așa, se poate ajunge la finele sezonului, cu o echipă care promovează în al treilea eșalon național, dar care nu are recunoașterea municipalității. Un fel de… legată de mâini și de picioare în a putea trece de la club sportiv la societate pe acțiuni, așa cum o cer presupușii viitori finanțatori. Că numai din donații, oricât de generoase, nu se poate rezista la infinit. E clar un cerc vicios, în care clubul suferă fără vreo vină, iar părțile – CL și USP – nu vor s-o dea la pace în niciun chip. Din acest „meci”, care pare a fi unul fără sfârșit, este clar cine pierde. De câștigat, cu siguranță că nu o va face nimeni. Ce mai place acest latinesc sine die! Vezi și cazul „CSM Ploiești”!