Dacă UEFA a cerut să se termine actualul campionat până cel târziu 3 august 2020, următorul va începe chiar imediat?! Numai… Mafalda ne poate „spune”, de-o mai „ghici” perfect!

După ce, inițial, forul conducător al sportului rege din Europa, UEFA, decisese ca turneul final al Campionatului European să fie decalat cu un an, adică până în vara lui 2021, pentru a lua presiunea de pe capul federațiilor naționale în privința stabilirii datei reluării și finalizării întrecerilor suspendate din cauza coronavirusului, recomandând maximum finele lunii iunie, de curând schimbarea s-a… modificat. Deoarece criza provocată prin infectarea cu virusul Covid-19, despre care pare că am învățat deja totul sau… (mai) nimic, a luat amploare, ci nu a dat deloc vreun pas înapoi, UEFA a zis că, hai, să se termine competițiile întrerupte până cel târziu 3 august 2020! Wow! Chiar așa, la debutul ultimei luni a verii, la posibil 35 sau chiar 40 de grade Celsius, la nivelul gazonului, fie că se va juca de la șapte seara, fie de la zece noaptea? OK, să se termine atunci astfel! Măcar să se poată reîncepe… anul acesta! Dar, dacă așa va fi, atunci ce se va face cu ediția viitoare?! Va începe imediat, căci doar se joacă în sistemul toamnă-vară, vorba vine, de fapt fiind vară-vară?

Specialiștii, fără deosebire, spun – și o tot repetă – că pregătirea normală a unui fotbalist pentru a fi competitiv o jumătate de sezon se face în cel puțin cinci-șase săptămâni. În caz contrar, ar exista un risc mare de „rupere”, așa cum se spune în limbajul de pe teren la problemele musculare. Asta ar însemna că a doua jumătatea a lunii mai și toată luna iunie ar trebui alocate antrenamentelor pentru readucerea jucătorilor la tonusul ideal de concurs, pierdut după o suspendare atât de lungă a întrecerilor. Una justificată totuși, să ne înțelegem bine. De regulă, se merge în cantonamente în străinătate, în țări care beneficiază de o climă mai blândă decât cea existentă în România la finele primăverii și în cea dintâi lună a verii. Numai că, oare, cine ar garanta că acolo unde clima e mai bună, riscul contagiunii ar fi dispărut cu totul? Nu cred că pandemia ar dispărea cât ai bate din palme, oameni care se pricep avertizând deja asupra unei posibile tendințe eronate de a se trata la preț de matineu un pericol grav, iar asta numai din cauză că izolarea prelungită ar fi mai de nesuportat și ar trebui ieșit din acea stare. Tocmai din acest motiv, prudentă, UEFA tot mută deadline-ul campionatelor interne, de aproape îmi închipui că îl tot va împinge până începe… școala, în mod obișnuit, în România! O țară în care, în lipsă de competiție, se suspendă contracte sau se înjumătățesc, în cel mai bun caz, se vorbește, prin „culise”, de falimente sau de mutări în efective, chiar dacă nici nu s-au decis încă echipele campioane, cele calificate în cupele europene – dacă s-or mai ține și acestea! – și trupele retrogradate. Doamne, sfinte, așa nebunie nu am trăit niciodată! Și oare, cât o vom mai trăi?