„Oare, ce-o fi făcut Costel Lazăr pe Marte?” – asta o fi „dilema” consilierilor locali, de l-a invitat edilul-șef al Ploieștilor pe președintele Petrolului ’52 la primărie în… zi de meci?

Dragos Trestioreanu - sept. 21, 2021

Până luni, 20 iunie 2021, mă și miram de liniștea instalată pe firul comunicării dintre Primăria Ploiești și ACS Petrolul ’52, clubul fanion al comunității ploieștene, așa cum l-a denumit, de altfel, însuși edilul-șef al municipiului. Mă și întrebam: chiar așa, nicio „rafală”, nimic-nimic? Eh, liniștea aceea a fost „spartă” de un „glonț” răzleț slobozit de vizavi de catedrală. S-o fi dus, pesemne, direct în geamul biroului de pe „Stadionului”, via „Latină”, al președintelui executiv al Petrolului ’52. Și l-a făcut țăndări, normal. Cum altfel? Păi, la așa o solicitare, sănătos dacă ești și o dai imediat în… boală. Bref, nici mai mult, nici mai puțin, șeful Executivului „lupilor” era invitat pe – nota bene, am citit de câteva ori, nevenindu-mi chiar a crede! – data de 21 septembrie, marți mai precis, la sediul de pe bulevardul Republicii al primăriei pentru a răspunde unor întrebări ale consilierilor locali, cu privire la licitația mărcilor „PETROLUL”. Deci,în chiar ziua meciului din Cupa României cu o formație de Liga 1, FC U 1948 Craiova!!! Acum, ce să facă, mai întâi, președintele? Să meargă la primărie și să lămurească tot ce-o fi făcut pe… „Marte”, căci despre licitație a tot dat explicații (vezi corespondența dintre părți, făcută public de omul numărul unu din conducerea executivă a găzarilor) sau să se ocupe de organizarea unei partide interesante?

În ordine, mai întâi președintele a anunțat că nu se va participa la licitația mărcilor, fiindcă există una la club, înregistrată la OSIM, ca și celelalte șase, aflate la primărie. Dar, era una a cărei stemă nu este agreată de ultrași și de ceilalți suporteri, asemuind-o cu o – vina „designerului”! – vulpe, așa zicându-se că arată stilizarea cu pricina. Astfel încât, s-a revenit la decizia inițială și s-a cerut să se poată licita numai pentru o singură marcă dintre cele șase. Mai precis pentru FC Petrolul Ploiești, denumirea atât de îndrăgită de suporteri, și de către cei care au apucat momentul desenării scutului și de cei care l-au descoperit mult mai târziu. Deci, toate bune, nu? Nuuu! O parte dintre suporteri a impus să se achiziționeze toate cele șase, căci una singură nu ar mai avea vreo valoare!?! Simbloică, așa cred. S-a zis că istoria aproape seculară a Petrolului este cuprinsă în toate cele șase mărci. Cele care – este adevărat – fuseseră achiziționate toate în vara lui 2017, pentru o perioadă de patru ani, de către Veolia România. Iar asta contra sumei de 84.000 de lei, pentru care s-a și depus o garanție de aceeași valoare. Însă, garanția aceasta este o altă gâscă în altă traistă. Așa că mă voi ocupa de ea într-un alt editorial.

Explicația Veoliei de ce a licitat pentru toate mărcile? Căci ar fi existat teama să mai existe și altcineva care să poată licita măcar pentru una și să se ajungă astfel la două echipe – sau chiar mai multe, de ce nu? – cu numele de Petrolul! Acum însă, a fost foarte limpede că – și caietul de sarcini a părut conceput parcă în așa fel! – nu mai există NIMENI interesat de mărci. Singura care ar putea licita este gruparea care le-a avut până pe la începutul verii! Pe cale de consecință, ce întrebări să se mai pună de către doamnele și domnii consilieri locali, care – din câte știu – ar avea o lojă pusă la dispoziție pe „Ilie Oană”. Acolo, cu vreo oră înainte de meci, l-ar putea chema biner-mersi pe președinte și să-l chestioneze exact despre ceea ce ar fi dorit la primărie. Bănuiesc că toți vor veni la un meci de Cupa România foarte atractiv, dacă tot decid, în ședințele CL, despre licitații sau/și asocieri a clubului găzarilor cu o societate comercială a primăriei. Îți place, nu îți place fotbalul, ai alte treburi pe undeva, dacă tot ai ultimul cuvânt în cazul unui anumit subiect de profil, te duci la stadion să vezi – și să înțelegi – dacă echipa chiar merită să fie ascultată, măcar. La solicitările repetate din corespondență, măr refer aici, desigur. Nu poți decide soarta cuiva fără să știi TOTUL despre acel CINEVA!

Altfel, chiar dacă sunt un fan al utilizării Whatsapp-ului, apreciind rapiditatea prin care se poate face o conversație, un dialog, mai precis, nu aș putea să-mi închipui că o persoană oficială de rang înalt o poate invita pe o alta, de același rang la locul de muncă al acesteia, printr-un mesaj pe… Whatsapp! Hai, îl inviți la o cafea, la un prânz, la o cină, așa, ca între prieteni, dar nu la sediul municipalității, și fără a-i preciza concret, ci nu voalat, de ce îl chemi acolo. Chestiunea cu ziua de meci am lămurit-o mai sus. Mai rămâne să-o facem și pe cea legată de faptul că invitația – atenție, regulile în cazul unei corespondențe oficiale impun un act semnat și parafat din partea celui care invită, cu ștampila de ieșire de la registratură! – este făcută, bănuiesc, de… secretara/asistenta domnului primar. Iar președintele Costel Lazăr intră în dialog, oferind – astfel îmi închipui – răspunsurile necesare si care trebuie. Chiar așa se face o invitație? Doamne, iartă-mă, nimic scris?!? Și se mai dă și publicității facsimilul, postat în editorial! Este lesne de înțeles însă scopul, iar asta cu atât mai de mirare! Este vorba totuși de Primăria Ploiești și de primar! Să așteptăm și „glonțul” de miercuri? Tot pe Whatsapp?