Speranțe mari ale unor fani ai „lupilor” pentru viitorul imediat. Dar, cum va fi cu atâtea datorii și… fără lot?!?

Dragos Trestioreanu - iun. 4, 2016

Zvonul că unul dintre foștii acționari de la Dinamo, altul decât… Florian Walter, ar prelua-o pe SC FC Petrolul, în această vară, a alimentat la capacitate „cisterna” cu speranțe a unor suporteri ai culorilor „galben-albastre”. Nici n-a mai contat că respectivul era, odată, mijloc de bășcălie pentru ei. Iar asta pe când activa la clubul din Șoseaua Ștefan cel Mare și cuvântul de negăsit în DEX, „emenangita”, era motiv de a se râde cu lacrimi. Acum, persoanei cu pricina i se găsesc numai calități, la loc de cinste stând presupusa lui potență financiară. Una care ar ajuta-o, zice-se, pe societatea patronată de Dan Capră să mai scape de datoriile ce o tot apasă, fluturându-i-se din cauza asta, prin fața ochilor, spectrul falimentului. Un faliment în care, paradoxal, există fani care nu cred că va fi declarat vreodată. Pe ce se bazează ei? Tocmai pe zvonul că… Vasile Turcu – însoțit de Dumitru Dragomir – va veni la Ploiești s-o țină pe Petrolul în viață. Da, până și Dragomir este văzut acum, de către aceiași optimiști, drept un salvator, uitându-se de bannerele prin care era hulit pentru legea aceea privind suporterii. Ba chiar, și acuzele de dată oarecum mai recentă că s-ar fi implicat neortodox în duelul din turul play-out-ului dintre Petrolul și FC Voluntari au fost șterse din memorie.

Printre declarații potrivit cărora cel mai bine ar fi să se purceadă la o nouă construcție, dintr-un eșalon inferior, mizându-se pe o strategie gen „club curat”, iată că s-au strecurat și aceste speranțe întru sosirea unor personaje care, altădată, nu ar fi fost deloc așteptate cu brațele deschise. Ba chiar, dimpotrivă. Repet ceea ce am mai scris: este de înțeles teama – deși i-aș spune spaima mai degrabă – simpatizanților găzarilor că echipa de suflet a lor ar putea dispărea, de înțeles fiind și lipsa de răbdare a lor față de o reconstrucție dintr-un eșalon județean. Însă, nu-i mai puțin adevărat că, dincolo de vise, de speranțe, trebuie să primeze rațiunea. Fiecare să se gândească cum va fi posibil, în cazul în care chiar o va prelua pe Petrolul, ca Turcu să cheltuiască atât de mult. În orice situație, că va cumpăra 51% din creanțe ori i se va da gratis SC FC Petrolul, fostul dinamovist ar trebui să bage adânc, foarte adânc, mâna în buzunar. Făcând un calcul simplu, doar la prima strigare este vorba despre 4-5 milioane de euro. Apoi, eșalonat, restul de achitat, până se va stinge orice debit. Undeva la aproximativ 10 milioane de euro. Ar mai fi bugetul salarial, chiar dacă la eșalonul secund ar fi mult mai mic decât la primul. Numai că, dacă s-ar dori revenirea imediată în Liga 1, datele problemei s-ar schimba. Cum, în acest moment, jucătorii străini au terminat contractul, Zoubir va fi declarat liber în câteva zile, ca și autohtonul căpitan Cobrea, Benga a fost exonerat de angajament prin clauza retrogradării, aidoma lui Beța, Popescu și Gavrilă s-au întors la Dinamo, Mișelăricu, Astafei și Bucșa sunt, și ei, la final de anagajamen, ar mai rămâne pe loc David, încă 6 luni de împrumut, Mareș, până în vara lui 2018, plus… Pacar și tinerii provenind din propriul centru de copii și juniori – Alecsandru, Costache și Lambru. Deci, e clar că trebuie făcut un aproape cu totul alt lot! Vor mai fi și alte cheltuieli, deloc mici, cu CCJ-ul, cu transportul, cazarea și masa, în cantonamente și în deplasări, o întrecere cu 42 de etape „usturând” tare din punct de vedere material. Ar putea un finanțator român să cheltuiască atât de mult, ținând cont că încasările vor fi cu mult reduse? Greu de crezut. Mai ales pentru Liga a II-a.

Nu vreau să cad chiar în latura extremă a pesimismului, dar nici nu pot fi vreun superoptimist, precum sunt cei care dau, acum, exemplul Rapidului, Universității Cluj și al altor clubului insolvente de ceva timp, dar care nu au dat faliment. Noat bene, și datoriile acestea tot trebuie plătite, neacceptând niciun creditor să fie amânate sine die. În sfârșit, să zicem că se va miza pe un efectiv tânăr preponderent, cum se mai cere dinspre fani. Am văzut, săptămâna aceasta, dubla manșă de baraj dintre dvizionarele secunde Dunărea Călărași și UTA Bătrâna Doamnă, adjudecată decătre  arădeni, care au avut mulți tineri pe teren, trei goluri dintre cele patru ale victoriei de astăzi, cu 4-1, după 1-3, în tur, fiind bifate de astfel de jucători: Man și Rus (2). Iar UTA a mai avut și alții la fel în echipa ei. Numai că, dacă va trece și de FC Voluntari și ar promova în Liga 1, trupa lui Roland Nagy, în actuala formulă, ar fi… carne de tun. Chiar și în condițiile unui nivel scăzut valoric al primului eșalon. Deci, cu tineri în mare majoritate, ei costând mai puțin, nu se poate spune că sar pregăti sezonul de după revenirea pe cea dintâi scenă a fotbalului românesc. Să dea Dumnezeu să mă înșel în previziuni – să fi fost mai catolic decât papa – și să aibă Vasile Turcu, dacă el va fi, într-adevăr, puterea financiară de a face minuni pe termen scurt, aici, iar Mitică Draomir să fie un președinte executiv… altul decât cel care a fost dintotdeauna!