Timpul pierdut. Nu se putea opta de la început pentru Petrolul 52? De ce-i bun acum și înainte nu era?

Dragos Trestioreanu - iul. 25, 2016

Astăzi, 25 iulie 2016, după ce s-a mers la Asociația Județeană de Fotbal Prahova și, apoi, la un cabinet notarial, urmând a se da și pe la o bancă, totul în vederea înregistrării Petrosport, respectiv a semnării actelor legale și a stabilirii unui cont unic, reprezentanții USP au descoperit că omul de afaceri care le oferise denumirea ar avea o anumită pretenție. Cu care nu au fost de acord. Și-așa s-a ajuns la renunțarea subită la Petrosport și la apelarea la Petrolul 52, variantă exclusă din start și până azi. Nu voi comenta decizia de ultim moment, pentru că am anunțat deja că am încredere deplină în USP, emițând doar necesitatea unei asumări a responsabilități, în cazul noului Petrolul. Dar nu pot să-mi reprim două întrebări. Dacă tot s-a ajuns aici, de ce s-a pierdut atâta timp până acum? De ce nu s-a discutat tranșant, atâta vreme, cu respectivul domn ce doleanțe are? Dacă se afla din timp, s-ar fi optat din capul locului pentru Petrolul 52. Și aproape cu siguranță că, astăzi, 25 iulie, aș fi făcut comentarii exclusiv despre lotul echipei nou-create, despre antrenori, despre ședințe de pregătire, eventual și despre un cantonament. Întrecerile Ligii a IV-a județene vor debuta pe 13 august, dată până la care mai sunt puțin sub trei săptămâni. Orice echipă serioasă, într-un astfel interval de timp, ar fi lucrat intens la fixarea primului „11”. Pe când, acum, abia se vor stabili coordonatele primare, să le zic așa, ale viitoarei construcții. Ideea coagulării, în sfârșit, a tuturor forțelor este absolut una salutară. Mai puțin reticența inițială, care a întârziat nespus de mult startul propriu-zis al construcției.

Dacă ar fi fost vorba despre un campionat care să debuteze la toamnă, nu ar fi fost chiar o așa de mare problemă. Era timp berechet pentru a se compensa timpul pierdut până în prezent. Cu siguranță un an de pauză ar fi fost o tragedie. Ar fi scăzut interesul iubitorilor de fotbal, iar un termen mai lung până la începerea unei competiții poate că ar mai fi… adormit simțurile. Este, altfel, de admirat vigilența celor de la USP, posibil și la sfatul unui om de fotbal sincer șu curat, așa cum îl percep pe Cristi Vlad. O garanție – opinie personală – a clădirii unui edificiu solid, cu materiale rezistente, ci nu a unuia cârpit. Odată puse la lucrurile la punct pe (mult prea) repede înainte, fiindcă timpul aproape că a intrat în sac, finanțarea este capitolul la care trebuie lucrat în primul rând. Nu poți face un lot dacă nu știi ce să le promiți jucătorilor. Dacă ar exista cu adevărat un orgoliu, o mândrie a fiecărui ploieștean, un patriotism local adevărat, cu precădere ale oamenilor de afaceri din oraș, ar trebui ca fiecare, acum cât timpul presează, să ofere cum/cât poate. Cu cât mai mulți, cu atât mai bine, evident. E adevărat că o astfel de campanie nu ar încânta foarte mult Consiliul Local Ploiești. Cel care cu siguranță că va cere – aspus-o deja primarul Adrian Dobre – o garanție mult mai sigură, pentru a oferi mărcile unei noi societăți comerciale. CL va vota cert doar pentru un proiect de genul „de la Liga a IV-a până la Liga 1”. Teoretic ar fi perfect, practic însă… cvasi-imposibil. Cine și-ar lega banii, acum, de o nouă echipă, pe care s-o susțină financiar cel puțin patru ani. Adică s-o promoveze sigur, an de an. Iar apoi, s-o facă să și performeze în primul eșalon? Dacă ar exista un astfel de om de afaceri sau, mă rog, mai mulți dispus/dispuși să-și asume acest rol, aș cataloga asta drept… a opta minune a lumii!

Cert este că nici municipalitatea nu mai vrea să se lase surprinsă de vreo situația de genul celei care a condus la actualul faliment al SC FC petrolul. În fond, pe toate canalalele media, dar nu numai, s-a propagat ideea că a falimentat Petrolul. Nu Petrolul a falimentat, ci numai o societate comercială căreia i s-au pus la dispoziție mărcile, siglele etc., dar a dat chix. Este normal acum ca municipalitatea să sufle și în iaurt, să ceară garanții serioase. Pentru a nu se mai repeta vreodată fostul scenariu. Necazul este că, deși solicitarea este absolut firească, paradoxal, e și foarte greu de a se găsi, și repede, un amator. Ori mai mulți. În fine, să presupunem că se va descoperi și a… opta minune. Cu timpul intrat în sac, USP ar accepta… prima strigare, nemaifiind timp prea mult pentru o auditare a celui/celor care vor conduce echipa în cadrul noii scoietăți comerciale. În acest caz se poate ajunge la un impas, mai precis ca toți consilierii locali, de teamă să nu mai fie chemați pe la DNA, precum alții înainte, să măsoare de foarte multe ori, până să taie o dată. Să aibă nevoie de timp, ca să decidă în deplină cunoștință de cauză. Iar tocmai de timp, din nefericire, nu au parte cei care se luptă, meritoriu altfel, pentru a duce mai departe brandul.