Elevi ploieşteni, la Turtucaia, pe urmele eroilor

Daniel Dimache -

Elevi ploieşteni, la Turtucaia, pe urmele eroilor

Sub semnul Centenarului Marii Unirii, elevii Colegiului Economic „Virgil Madgearu” (CEVM) Ploieşti îşi continuă călătoria iniţiatică pe urmele eroismului soldaţilor români în Primul Război Mondial. După ce cu o lună în urmă, elevii colegiului ploieştean făceau o excursie la obiectivele glorioase de la Mărăşeşti şi Mărăşti, însoţiţi de profesorii Ion Samoilă, Loredana Voicu şi Iuliana Nicolae, la sfârşitul săptămânii ce tocmai a trecut, traseul eroic a continuat în Bulgaria, la Turtucaia, pentru a aduce o ofrandă eroilor care au căzut apărând Cadrilaterul în septembrie 1916, parte din Regatul României, astăzi teritoriu bulgăresc.

Turtucaia

În bătălia de la Turtucaia, prima dintre marile lupte ale Primului Război Mondial, armata română a fost înfrântă de trupele germano-bulgare, aici pierind într-o sângeroasă bătălie, între 1-6 septembrie 2016, peste 6000 de ostaşi români şi 7500 aparţinând celeilalte armate şi au căzut prizonieri alţi circa 28.000 dintre care mulţi nu au apucat să se mai întoarcă. La finalul conflagraţiei, Cadrilaterul s-a întors la România Mare, aflată în tabăra victorioasă a Antantei şi după câţiva ani, în 1926, eroii căzuţi aici din ambele tabere au fost omagiaţi printr-un monument ridicat în cimitirul comun de la Daidâr (câţiva km la nord de Turtucaia), cealată parte a Complexului, denumită Memorial, şi compusă dintr-o biserică şi un monument efigie, fiind construită de bulgari, după 1940.

Trist şi dureros

A fost cumva trist şi dureros pentru delegaţia română, mai ales pentru tinerii elevi, să meargă pe urmele unei înfrângeri, într-un teritoriu pierdut de ţara noastră şi să se gândească la ostaşii căzuţi atât de departe de casă, parcă pe meleaguri străine. Dar cu toţii am înţeles că nu a fost în van, că aşa s-au clădit glorioasele victorii ce au pus bazele României Mari, că atunci când se termină războiul eroii sunt eroi, indiferent de ce parte a baricadei se află, că aşa cum ne revendicăm victoriile trebuie să ne asumăm şi înfrângerile  şi am mai înţeles că avem nişte vecini în sud de care am cam uitat, poate şi ei de noi, de care ne despart, dar şi ne leagă atât de multe, încât cu istoria noastră comună, dar şi cu prezentul comun în Uniunea Europeană, putem fi prieteni şi să ne ajutăm la greu. 

Călătorie iniţiatică

La călătoria iniţiatică au luat parte profesorii Ion Samoilă şi Loredana Voicu, elevii lor de la CEVM Ploieşti, Bianca Piroiu, Andreea-Miruna Dinu, Mălina Pîrvulescu, Mihaela Stroiescu (clasa a XI-a) şi Teodor-Florin Grigore, alături de care s-au mai aflat reprezentantul Consiliului Judeţean Prahova, Bogdan Ioniţă, alţi reprezentanţi ai comunităţii ploieştene, inclusiv semnatarul acestor rânduri.

 

La Primăria Tutrakan (Turtucaia)

Delegaţia a trecut Dunărea cu bacul (feribotul), de la Călăraşi la Ostrov-Silistra, aşa cum au făcut-o probabil şi soldaţii români, mulţi dintre ei prahoveni, participanţi la luptele de la Turtucaia. Practic am retrăit istoria. Ajunşi după o călătorie cu microbuzul de circa 60 km la Tutrakan, aşa cum se numeşte astăzi Turtucaia, prahovenii au fost foarte bine primiţi la Primărie, de către primarul Dimitar Stefanov, care a venit în timpul său liber, fiind o zi de sâmbătă şi s-a întreţinut cordial cu oaspeţii.

Primarul a făcut un schimb de daruri simbolice cu şeful delegaţiei, prof. Ion Samoilă şi cu reprezentantul CJ Prahova, primul transmiţând şi mesajul de prietenie al Primăriei municipiului Ploieşti. Mai mult, când a auzit de profilul colegiului, edilul a vrut să-i cunoască pe elevii de la specializarea „Alimentaţie”, amintindu-şi că în timpul stagiului militar el însuşi a fost bucătar. Trebuie să menţionăm că gazdă bună şi ghid al călătoriei la Turtucaia a fost doamna Dora Angelova, funcţionar al Primăriei Tutrakan (Turtucaia), care a făcut şi traducerea în română şi bulgară. Distinsa doamnă vorbeşte bine limba română (mulţi cunosc limba noastră pe acele plaiuri), învăţată din familie, având unul dintre bunici de origine română. Aşa cum spunem noi, sângele apă nu se face – e de ajuns acest comentariu ca să înţelegeţi mai multe. 

Tinerii pot avea un viitor comun

După Primărie, a urmat vizita la liceul „Iordan Iovkov”, unde directoarea Amelia Iordanova, alte cadre didactice şi elevi i-au primit, de asemenea călduros pe români, fiind luat în discuţie un parteneriat între Colegiul Economic „Virgil Madgearu” Ploieşti şi Liceul „Iordan Iovkov” Tutrakan.

Aici chiar s-au legat prietenii, s-au schimbat multe impresii, în bulgară, engleză, română, având supriza plăcută să întâlnim în continuare şi descendenţi din familii mixte, cu străbuni români. La întâlnire, practic, copiii, ei fiind fără prejudecăţi, au privit împreună spre un viitor comun pe care l-am putea avea cu vecinii de la sud de Dunăre şi, mai ales, cu cei din teritoriile odinoară româneşti.

 

Onoare celor ce au ştiut să moară pentru ţara lor

Cu aceeaşi gazdă minunată Dora Angelova, cu şeful delegaţiei, profesorul Ion Samoilă, cuprins de emoţii şi de tristeţe, bunicul său fiind unul dintre eroii căzuţi la Turtucaia, s-a mers, mai departe, către cimitirul  militar din Complexul Memorial unde eroii dorm somnul de veci în două uriaşe gropi comune, dar şi sub sutele de cruci de pe mormintele individuale.

Doar pe una dintre aceste cruci (probabil au fost multe odinioară, ţinând seama că iniţial cimitirul memorial a fost ctitorit de români) se află inscripţionat numele, cu litere chirilice, al unui militar român, al colonelului Ilie Georgescu. Copiii şi ceilalţi membri ai delegaţiei, în acordurile Imnului Naţional al României, au depus coroane şi au păstrat un moment de reculegere în memoria înaintaşilor care au pierit aici. Pe obeliscul monumental din centrul cimitirului unde au fost depuse coroanele ploieştenilor, se mai află vechile inscripţii, în limbile bulgară, germană, turcă şi română:  „Onoare și admirație celor ce au știut să moară vitejește pentru țara lor”.