Așa, numai așa, se câștigă un campionat, chiar… înainte de a începe! Dar, tot așa, în oglindă, se poate ajunge la barajul de salvare, mai jos neputându-se, orice s-ar face! FCSB versus FC Petrolul, meci tipic al unei întreceri mai ceva decât în… Congo!

Dragos Trestioreanu - mart. 4, 2024

Ante-factum, știind că un meci rar se poate câștiga – sau remiza – fără a avea atac, iar cine îl are, cum-necum, va învinge, eram aproape convins că FC Petrolul va capota serios, fața FCSB-ului, pe „Arena Națională”, duminică, la lumina reflectoarelor, în fața unei asistențe destul de numeroase. Nota bene, la fel cum a fost și galeria „lupilor”, din nou la înălțime și demnă de a fi lăudată, încă o dată! Deși nu îmi place absolut deloc modulul 1-5-4-1, mi-am dat seama totuși că numai așa se puteau opune ploieștenii celor 11, 12, 13, 14 etc. adversari de pe teren! Drept rezultat, prima repriză nu că s-a terminat cu scorul favorit din multe meciuri ale lui Țicu și compania, 0-0, dar nu știu de ce nu a mai arătat așa urât jocul ca și până acum.

Poate că au mai mers pasele, mai mult decât una sau două la rând, poate că s-a încercat să se și atace, așa cum se putea. Însă, cu excepția golului norocos, dar decisiv, în poarta Iașiului, Berisha nu-i încă Irobiso. Chiar și când Irobiso nu mai este cel de când a plecat în Golf. Cine își dorea să o atace Petrolul pe FCSB ori s-a născut în… week-end, ori nu a văzut fotbal în viața lui! Cu cine să atace?!? A rămas numai apărarea să rezolve mai mult decât vreun eșec – Doamne, ferește! – mai rușinos. Vreme de 45 de minute, minus – culmea – scăpările de la două faze fixe, soldate cu bare, altfel specialitatea „lupilor”, în careul opus, cvintetul Hanca-Meijers-Garutti-Huja-Țicu a ținut-o pe FCSB mai departe de ocaziile mari pe care le avea pe „Arena Națională”, chiar și când… pierdea un meci! Și-atunci, ce să facă „ai lui Șut”? Miza pe Coman, pe Tavi și pe alții, care știu cum să cadă în careu, dacă arbitrul nu prea este dus pe la biserică. Mureșeanul Florin Andrei era dus, dar și el a… lipsit totuși o dată, așa îmi închipui. Suficient să se facă de scorul… suficient pentru 3 puncte, 1-0 (autogol Țicu, minutul 46, după pasa lui Coman și reluarea lui Luis Phelipe, dar dintr-o fază în care mingea nu trebuia să ajungă în careul Petrolului, așa cum a ajuns!). Urmează astfel un play-off cu arene pline de spectatori naivi, nu și de suporteri, cei care înțeleg multe și nu se dau direcționați chiar așa ușor, nefiind deja… 1 Aprilie! Din păcate, privind în cealaltă jumătate de teren, acel scor ar putea conduce în timp, nu mult!, la vreun baraj de salvare de la retrogradare! Un fel de „loterie”, mai exact, ca și Cupa României!

O imagine de după fluierul de final, atunci când jucătorii lui nu își dădeau mâna cu adversarii, din motive obiective, precum în alte ocazii, antrenorul principal al FC Petrolul nu a scăpat momentul să o facă atât cu arbitrii, cât și cu Coman! Probabil, celui din urmă i-a urat succes la EURO și în cupele europene. Fără să adauge, bănuiesc, că acolo competițiile nu sunt ca în… Congo! Adică, să facă toată lumea ce vrea! De neînțeles astfel furia unora dintre băieții echipați în roșu de a le sări la beregată celor în galben. Gest repetat mai ales de către un fost… „ploieștean”, altfel liniștit de felul lui, când juca la o fostă campioană. Deși a recidivat, a văzut numai un cartonaș identic la culoare cu echipamentul Petrolului! Cum a fost posibil? Simplu! Când joci la campioana de… dinaintea fluierului de start al întrecerilor, de ce nu? Când anunți că dai cu artificii încă de prin sezonul regular, să sărbătorești titlul, de ce nu? Pe la începuturile mele la un ziar, făcut în coproducție cu un brand pe-atunci din București, am avut doi colegi de redacție foști arbitri. Cei care mi-au zis ceva ce nu voi uita niciodată: „Nu e rândul tău, e rândul altuia, să nu crezi altceva niciun moment!”. Înțelegeți dumneavoastră ce-au vrut să spună, de fapt.

În acest sezon, ulterior a aproape un deceniu de secetă, după ce luaseră titlul și Astra, și Farul, și CFR, clujenii chiar de cinci ori, unul după altul, era rândul altcuiva să-l câștige! Și l-a câștigat deja, ce să mai! OK, așa-i pe la noi, dar de ce să sufere o echipă care nu a avut, pe „AN”, nicio vină? Nu a jucat la alibi, a vrut cum nu a vrut, parcă, niciodată cu același adversar, însă a pierdut! De ce? Pentru că… NU A FOST RÂNDUL EI, ÎN ACEST MECI? Doar atât despre ce-a văzut toată lumea că a fost. Era de preferat să se vadă cu totul altceva, e adevărat! Dacă în ultima etapă a sezonului regular, va fi rândul… Petrolului, adică să aibă parte de același „aport”, mai bine nu! Să fie la alții, la Ploiești nefiind o obișnuință!