O săptămână de aruncat la coș! După semieșecul de acasă cu Unirea Slobozia, în Cupa României, a urmat un meci foarte slab făcut de Petrolul, vreme de 75 de minute. Cel contra lui Sepsi a stopat seria de trei victorii consecutive în Superligă!

Dragos Trestioreanu -

O săptămână de aruncat la coș! După semieșecul de acasă cu Unirea Slobozia, în Cupa României, a urmat un meci foarte slab făcut de Petrolul, vreme de 75 de minute. Cel contra lui Sepsi a stopat seria de trei victorii consecutive în Superligă!

De multă vreme, FC Petrolul nu a mai avut parte de o săptămână precum cea în curs. Aproape de jumătatea acesteia, „lupii” nu au fost în stare să câștige, în etapa a doua a grupelor Cupei României, în fața unei divizionare secunde, Unirea Slobozia. Deși pe arena Ilie Oană, numai au remizat: 0-0! La trei zile distanță, s-a consemnat poate cea mai slabă evoluție dintre toate cele 18 bifate până în prezent, cea de la Sfântu Gheorghe, cu Sepsi. Noroc că – la o comisie a FRF – memoriul petrolistului Dragoș Gheorghe, împrumutat de la Astra Giurgiu, în iarna trecută, și redirecționat, în vară, la CSA Steaua București, a fost din nou amânat, altfel mai venea vreun necaz. Se va reanaliza pe 16 noiembrie 2022, până când a fost decalată și discutarea celui al ex-„lupului” Coman, plecat definitiv la Corvinul Hunedoara. Reamintesc că ambii jucători își revendică la federație banii datorați pe perioada cât au fost sub contract și au și jucat – mai puțin, e drept – cu/la Petrolul. Asta îi mai lipsea conducerii clubului găzarilor! Totuși, vestea cu adevărat bună, de fapt, a fost că, jucând la Târgu Jiu, cu Viitorul Pandurii, alți doi fotbaliști ai echipei ploieștene împrumutați la o altă echipă, Prejmerean și Boțogan, au contribuit cu două reușite, respectiv un gol la succesul la scor din campionat, 4-0, al deja-amintitei Unirea Slobozia. Dar, la ce-a fost în Covasna, nici nu știu ce mai putea compensa rușinea de acolo!

Înainte de meciul de pe noua arenă din Sfântu Gheorghe, una pe care FC Petrolul a evoluat pentru prima oară, precedentele două confruntări fiind pe „Ilie Oană”, 1-1 în turul sezonului regular al actualei ediții, respectiv 1-3 în prima etapă a Grupei A din Cupa României, prieteni mari petroliști mi-au dat mesaje mărturisindu-mi aproape certitudinea că Petrolul va scoate cel puțin o remiză la Sepsi și că avansul de patru puncte față de trupa lui Cristiano Bergodi va rămâne același și după runda cu numărul 18. Dacă nu cumva, chiar se va mări! Evident, optimismul robust al lor se datora revenirii după cele cinci meciuri la rând pierdute la un moment dat, urmate însă de alte trei cu victorii. Căci așa-i suporterul împătimit, trece ușor de la o stare la alta! Însă, partida din Covasna i-a readus cu picioarele pe pâmânt, Sepsi – nu trebuie deloc să se ascundă așa ceva! – a fost cu mai multe clase peste echipa aliniată de Nae Constantin. Deși au lipsit numai indisponibilul Măzărache și suspendatul pe trei etape Irobiso, cel care va mai sta pe tușă, așa cum se zice, și în meciul de după pauza competițională, cel de acasă cu Universitatea Cluj, de pe 3 decembrie. Sau de la altă dată aleasă – în jurul celei menționate – de către deținătorii de drepturi de transmisie exclusive și LPF. În acest an, după întreruperea Superligii pentru jocurile amicale ale echipelor naționale ale României, respectiv meciurile din grupele Campionatului Mondial din Qatar, „lupii” vor mai bifa, în afara disputei cu „U”, încă două. Mai precis, la Rapid, pe 10 decembrie, și cu FC U 1948, pe teren propriu, pe 17. Cu 26 de puncte acumulate până acum, încă șase devin aboslut obligatorii. Asta deoarece 32 de puncte ar reprezenta un destul de bun bilanț în perspectiva a ceea ce a mai rămnas de desfășurat în 2023 din returul sezonului regular. Un succes, chiar și o remiză, în compania Rapidului ar fi însă un miracol, la ce se vede în prezent!

Întorcându-mă la partida foarte slabă a Petrolului de la Sepsi, încă o certitudine: 2-6 ar fi fost rezultatul corect potrivit celor întâmplate pe teren! De ce s-a pierdut absolut rușinos – deși la numai două goluri diferență, până la urmă – meciul de la Sfântu Gheorghe? A nega așa ceva ar însemna lipsă de pricepere la jocul cu balonul rotund. S-a pierdut, dar nu numai, desigur, fiindcă a fost meciul în care o „rotiță” din trioul de fundași centrali nu a mai funcționat decât o singură dată. Adică, atunci când a salvat, printr-un tackling la sacrificiu, marcarea unui gol iminent de către Matei. Cel care avea s-o ierte pe Petrolul de un alt gol, când a crezut că portarul Vâlceanu fusese accidentat. Cu fair play, a trimis mingea afara, deși putea marca, iar golul ar fi fost valabil!

Mathaus, despre el este desigur vorba, a făcut un „joc-horror”, de data aceasta. A ratat marcajul la Rondon, devenit golgheterul localnicilor și unul al campionatului, iar venezuleanul a punctat de două ori, spectaculos, și cu capul, și cu piciorul, stabilind scorul final la 2-0, în minutele 16 și 56. Un rezultat care nu a reflectat totuși diferența reală din joc. Gazdele au mai marcat o dată, în partea a doua, prin același Matei, dar reușita-i de efect a fost nevalidată de VAR, pentru un ofsaid la… milimetru. Iar în faza în care Varga a cerut penalti, tot în rerpiza secundă, din cauza unei posibile lovituri în talpa piciorului, din partea lui Meijers, centralul George Găman și VAR-ul nu au fost de acord cu solicitarea ungurului. A mai fost și „capul” lui Aganovic, pe final de meci, scos fantastic de pe linia porții de Huja. De altfel, aproape fiecare incursiune a „roș-albilor” la buturile lui Vâlceanu a dat motive de teamă.

Ei bine, ce-a făcut Petrolul în acest meci? Față de altele, nu a mai avut acel prim sfert de oră în care ataca mai cu curaj și rata una sau două ocazii. Nu, s-a băgat „la cutie” încă din start, obligată și de adversară. Una care bifa la „foc continuu” atacuri. A mizat pe șarje și pe centru, cu Șafranko și Rondon ca vârfuri de lance, și pe laterale, fundașii Aganovic, mijlocaș la bază, și Dumitrescu, mai ales el, părând a fi și sprinteri, după cum își depășeau oponenții, fie și fondiști, la cât de mult au alergat pe lângă ei. Cum oaspeții abia de legau maximum trei pase, ar fi fost riscant să se mai aventureze și în ofensivă. Vreme de o jumătate de ceas, și în repriza a doua, când a intrat și Budescu, care a bifat astfel trei reprize întregi în… trei zile, Petrolul nu a fost în stare să aibă măcar o ocazie ca lumea. Din numai două jumătăți de oportunități ale lui Grozav, câte una pe mitan, nu se putea înscrie sigur, ce să mai! Când s-ar fi putut, același mijlocaș stânga improvizat ca atacant împins, în locul lui Irobiso sau al lui Măzărache, a irosit alte două oportuniți de a marca, unele cu adevărat de neratat. Însă, apărute numai după pauza prelungită impusă de VAR ulterior golului lui Matei, cel nevalidat. Abia de-atunci încolo a intrat și Petrolul în joc și au venit și ocaziile lui Grozav. Dar, e mai greu când o faci abia în ultimul sfert de oră. Mai ales că Sepsi, repet, a atacat necontenit. S-a așteptat mult de la mai sus-amintitul Grozav, însă deja a devenit obișnuință că face unul sau două meciuri bune, urmate de alta trei-patru mai puțin fericite. Iar la Sfântu Gheorghe, a fost unul din a… doua categorie!

Cum a replicat Nae Constantin la partida foarte slabă a jucătorilor săi? Pentru a explica însă tot ceea ce a făcut merită precizat ceva important. Absența lui Irobiso a arătat limitele echipei, văduvindu-l astfel pe Constantin de un om-cheie din primul „11”. Nigerianul era cel spre care pasa adesea Budescu, era „buldozerul” care putea distruge apărări, era cel care ținea de minge, era cel care dădea cu capul, era cel care trăgea la poartă! Of, nervii, cum l-au trădat cu UTA! Măcar să fi dat berea și pizza la coechipieri, așa cum promitea Nae că va fi „pedeapsa” lui după acel cartonaș roșu! Făcând haz de necaz, parcă le-ar fi și dat-o la cum au „jucat” ei! În acest context, principalul responsabil tehnic are totuși circumstanțe atenuante. Când nu ai echipă, e dificil să ceri mult, chiar dacă poziția actuală din ierarhie, a șasea, ar induce ideea că ar fi exact invers. Bref, că Petrolul are echipă. Măcar din punctul de vedere al schimbărilor pe care le face, are antrenor. În privința lotului, cu foarte puține excepții, mai greu de spus că ar fi de locul 6. Nu degeaba a declarat Nae Constantin, cu aceeași bine cunoscută-i sinceritate, că despre „play-off să nu vorbim acum, mai e mult până acolo”! Chiar dacă optimist, ca și, cândva, prietenul lui plecat de câtva timp de la Petrolul, Budescu crede că echipa se se va bate pentru a rămâne, cel puțin, pe aceeași poziție, până la finalul sezonului regular. Ce îl face să declare așa ceva? Certitudinea că, după stopul competițional, va intra în forma obișnuită a lui, adică una excelentă, și va putea deveni astfel coordonatorul de joc ce-i lipsea Petrolului. Așa o fi, dacă zice „Artistul”! Ar merita-o toții fanii Petrolului și, mai ales, galeria înghesuită în acel „paralelipiped” dintr-un colț de tribună al cochetei arene covăsnene. Ultrași care au trăit la „puls 200” tot meciul, încurajând o echipă din nou sub nivelul lor!

Foto: www.fcpetrolul.ro (www.sportpictures.eu – Răzvan PĂSĂRICĂ)