Antrenorul Petrolului a reușit să facă o echipă care să nu piardă! Deocamdată, este în urmărirea recordului din acest sezon al lui Dorinel Munteanu! Pe când și una care să câștige mai mult?

Dragos Trestioreanu -

Antrenorul Petrolului a reușit să facă o echipă care să nu piardă! Deocamdată, este în urmărirea recordului din acest sezon al lui Dorinel Munteanu! Pe când și una care să câștige mai mult?

La finele etapei în curs, cea de-a XV-a, ultima a turului sezonului regular al SuperLigii, FC Petrolul Ploiești – echipă care a bifat o nouă remiză albă, 0-0, de data aceasta la Sfântu Gheorghe, cu Sepsi – va fi la numai două lungimi, pe coloana rezultatelor de egalitate, de Oțelul Galați, 9 față de 11. Trupa lui Dorinel Munteanu are cele mai multe din ierarhie, urmată de a lui Florin Pârvu. Ambii tehnicieni, deși aflați în generații îndepărtate una de alta, ca fotbaliști activi, atât ca vârstă, cât și ca valoare, s-ar părea însă că au același crez: să construiască echipe care să nu piardă, în vreme ce pentru victorii se va vedea altădată ce și cum. Nu este o critică, defel, ci numai o simplă constatare. Două grupări pe care nu le dau banii afară din casă, poate mai puțin în cazul dunărenilor, și-au făcut echipe potrivit bugetului. Au făcut un mix între un anumit număr de români, vârstnici și tineri, deloc de neluat în seamă, și unul de străini, care nu sunt vedete, dar compensează fiind conștiincioși, calitate dată de mentalitate. Astfel se și explică numărul mic de eșecuri, câte două de fiecare tabără. Adică, la fel ca și CFR Cluj, Rapid, ocupantele locurilor doi și trei de pe podium, și Hermannstadt Sibiu, cea de pe ultima poziție de play-off. Însă, nu-i mai puțin adevărat că, după 15 etape, Petrolul are patru victorii, pe când Oțelul – doar două. Puține totuși pentru ambele formații, raportat la numărul de jocuri, CFR bifând 9, Rapidul 7, iar Sibiul – 4. De ce numai patru? Deoarece tehnicianul Hermannstadtului, Marius Măldărășanu, face parte din aceeași școală ca și Pârvu. Școala lui Răzvan Lucescu, recunoscut – dar numai când activa la intern – pentru numărul mai mare de remize.

Pe cocheta arenă din Ardeal, Florin Pârvu nu a venit cu nimic nou, ceva-ceva care să-l surprindă pe un Liviu Ciobotariu care dă din colț în colț, cu sabia lui Damocles deasupra capului, de destule meciuri încoace. Cum nu vrea să piardă, dar cine ar vrea?, A1 de pe banca tehnică a Petrolului a mizat, din nou, pe același modul ultra defensiv 1-5-4-1, în condițiile în care i-au lipsit, totuși, fundașii laterali titulari, Doua și Țicu, ambii suspendați, și mijlocașul central Hanca, accidentat. Cu toate acestea, așezarea defensivă nu a avut mai deloc de suferit, lui Sepsi oferindu-i-se posesia, 62%-38% în prima repriză. Dar una care nu a condus la un decalaj defavorabil la șuturile la poartă sau la numărul de cornere. Semn, deci, că apărarea a mers bine, la o singură fază a fost vorba de mult noroc, mai precis în mitanul secund, atunci când o deviere, cu capul, a altfel surprizei mereu plăcute Radu, la șutul abia intratului Varga, a dus mingea razant cu stâlpul din stânga lui Zima, fără reacție. Asta după ce, în primele 45 de minute, cehul respinsese în lateral, în zone nepericuloase pentru poarta sa, două șuturi bine trase de Oroian și Ștefănescu. Și cam pe aici s-au terminat oportunitățile serioase de a marca ale covăsnenilor, aflați într-o zi un pic mai bună la construcție, dar la fel de îngrijorătoare la finalizare.

În acest context, a mizat de la început pentru un cvintet de maximă siguranță, cu Huja (foto, în text, în duel cu Šafranko) pentru prima oară titular în campionat, de la revenire, cu Radu în locul lui Doua și cu Dumitriu, din nou, în al lui Țicu, alături de inamovibilii Papp și Meijers. În schimb, după mai multă vreme, antrenorul a mers, în SuperLigă, pe un duet de mijlocași având calități și de a crea, nu doar de a distruge. Lăsându-l pe bancă, de data asta, pe Seto, deși cifra 5 de dinaintea lui Zima „spunea” altceva, adică apărarea fiind cuvântul de ordine, prezența unui vârf fals, Musi (foto, în text, depășindu-l în bandă pe Kecskés), ca și la CSU Craiova, acolo unde i-a ieșit de minune lui Florin Pârvu, a impus și mijlocași cu o altă tentă. Și Jefferson (foto la titlu, în duel aerian cu Alimi), mai ales el, și Diomandé știu cu mingea, țin de ea, au curaj să atace, brazilianul impresionând și prin finețe tehnică deoaebită. De altfel, ambii au încercat – și reușit, uneori – de a „colora”, cumva, jocul Petrolului. Asta în vreme ce contraatacul a fost singura metodă de a ajunge la poarta lui Niczuly. Nu a o și periclita, spre deosebire de – fac iar referire – de confruntar5ea de pe „Ion Oblemenco”, contra CSU. Însă, acum, Jair – în rolul „mijlocașului rătăcitor”, de pe vremuri – nu și-a mai găsit deloc corespondentul. Nici măcar în mitanul secund, cel în care, de regulă, devenea „Omul Meciului”. Și nici Grozav nu a fost chiar „în apele lui”, deși era urmărit din tribună de soția-i însărcinată, Sorina retrăgându-se temporar din handbal, din acest motiv, ratând și Campionatul Mondial! Deși Musi părea, la început, prea mic și fragil pentru înalții și masivii Ninaj și Kecskés, slovacului i-a scos sufletul, uneori, până la a-l forța să primească un „galben”, iar ungurului i-a dat destule palpitații. Underul venit de la FCSB este nu numai tehnic, are și viteză, fiind și abil în a scoate avertismente la atacurile asupra lui.

Primele 45 de minute s-au terminat în grafic pentru Florin Pârvu. A fost 0-0, echipa lui nu a dat gol, dar nici n-a primit, ce să mai… Evident, la reluare, nicio înlocuire, chiar dacă nici Ciobotariu, parcă „încremenit în proiect”, nu dădea semne să schimbe, făcând-o abia după o oră de joc. La cinci minute de-atunci, antrenorul ploieștenilor și-a scos creatorul, Jefferson, poate pentru că avea un „galben” și este și cam temperamental. Dar, cu acea înlocuire, și cu Seto în locul brazilianului, a arătat și mai mult că îl interesează să nu piardă, să țină de tot mai clasicul 0-0. Pe vivacele Musi l-a scos tot în minutul 65, dar l-a plimbat pe Abuashvili, până la final, când pe dreapta, unde e tot mai clar că nu-și  are locul, când pe stânga. Totuși, Sepsi nu-i Chindia și se mai… calcă pe minge sau nivelul evoluției poate fi și în scădere, la numai patru zile după apreciata evoluție de la Târgoviște a georgianului. Intrarea lui Omrani, în minutul 71, a coincis cu scoaterea de pe teren a partenerului preferat de tandem al lui Jefferson, ivorianul Diomandé. Și o dată cu așa ceva, cam gata speranțele pentru vreo execuție surpriză, pe final de meci. Atunci când, fiind tot 0-0, Pedro Justiniano în locul lui Grozav a fost clar o schimbare de genul „să ținem de scor chiar și cu patru stoperi, umăr lângă umăr, în ultimele 10 minute”! Mai plăcută a fost introducerea, în același minut 83, a lui Rădulescu, cel de la care te aștepți, oricând, la câte ceva măcar spectaculos. Adică, vreun șut surpriză ori vreo șmecherie, cumva. A fost una, mai precis faza, din banda dreapta, când i-a dat clase, din preluare, lui Ștefan, fostul internațional „U 21” primind atunci cartonașul galben, pentru un fault disperat, chiar. Aparent, tot surpriză a fost și că Mihnea l-a schimbat pe Radu, fundașul dreapta devenit tot mai interesant. Pesemne însă că la lipsa de experiență a lui, antrenorul s-o fi gândit să nu aibă parte, pe final de meci, sub presiune, de vreo eroare neforțată. Dacă nu a fost vreun alt motiv, nu cred că Denis ar fi greșit, căci nu a (prea) făcut-o timp de 82 de minute.

Bref, trebuie spus că, dacă Pârvu ar fi riscat mai mult, Sepsi era o echipă de învins! Așa însă, după des repetatul 0-0, deși urcată pe locul 5, după punctul de sâmbătă, FC Petrolul poate pica din nou pe șapte, Farul având meci ușor acasă, cu „lanterna roșie”, încă fără victorie, FC Botoșani. Iar Hermannstadt, pe teren propriu, poate fi o nucă tare pentru CFR Cluj, situație în care chiar și numai un X ar readuce Sibiul în zona de play-off. Pentru „lupi” urmează, în prima rundă a returului sezonului regular, o nouă deplasare. Atunci, la o echipă tot mai grea, Universitatea Cluj. Împinsă de la spate de o galerie care a dat recital, recent, în Cupa României, în grupe, la derbiul local, „U” va fi cu totul altceva decât Sepsi. Iar când scriu „cu totul altceva”, mă gândesc că o să fie foarte greu numai cu apărarea pe „Cluj Arena”, câtă vreme atacul lui Ioan Ovidiu Sabău începe de la fundașul dreapta Oancea și se termină la mijlocașii de bandă ploieșteni Valentin Gheorghe și Ianis Stoica. Evident, în condițiile în care cei doi concitadini vor și evolua. Deocamdată, ei sunt substituiți de alți preferați ai tehnicianului. Dau un singur exemplu, Silaghi, sezonul trecut la… Unirea Slobozia! Va reveni însă Doua și va aduce cu sine puțin ajutor ofensivei. În schimb, tot cu atacantul fals se va merge și la Cluj, căci s-a văzut, și la Sfântu Gheorghe, că nici Omrani nu poate fi încă mai presus de actualii săi colegi de post. Din păcate…

Foto: www.gsp.ro (Bogdan BĂLAȘ)