Fermierii din Prahova au declarat război rachetelor antigrindină

Daniel Dimache - iun. 4, 2020

În ciuda ploilor abundente din ultima perioadă, revolta fermierilor din toată țara împotriva Sistemului  Național Antigrindină crește pe măsură ce programul guvernamental își arată din ce în ce mai clar limitele, iar noi investiții gigant sunt anunțate. Totuși, nu banii lansați de pomană în nori ar fi cea mai mare problemă, ci un efect advers pe care le fermierii au observat că l-ar avea rachetele antigrindină: seceta extremă.

Ploaia, alungată de rachetele antigrindină

Unul dintre cele mai complete studii de caz cu privire la efectele nefaste ale rachetelor antigrindină îl găsim în județul Prahova. Aici funcționează, de mulți ani, Unitatea pilot de combatere a căderilor de grindină Prahova, care, susțin fermierii, ar fi de vină pentru producțiile dezastruoase din ultimul deceniu. “Lucrez de 27 de ani în agricultură. Până în 2012-2013, aveam ploi constante. În momentul în care s-a înființat sistemul de rachete antigrindină, în zona noastră precipitațiile au scăzut foarte mult”, susține fermierul Constantin Duță. “Lucrez pământuri în zona județului Prahova de peste 25 de ani, am statistică cu ploile căzute în fiecare perioadă a anului. De când sunt operaționale rachetele antigrindină, nivelul precipitațiilor mai ales în lunile mai, iunie și iulie s-a schimbat. O excepție a fost  în anul 2014, unul foarte bun pentru culturi, când, din cauza lipsei fondurilor, nu s-a tras cu rachete antigrindină”, arată și Adrian Mocanu, președintele filialei Prahova a Ligii Asociațiilor de Producători Agricoli din România (LAPAR). Toate acestea nu reprezintă o noutate pentru autorități, fermierii protestând constant împotriva Sistemului național  antigrindină. Acum însă s-au strâns și numeroase dovezi care arată că rachetele antigrindină sunt dăunătoare, jucând un rol esențial în apariția secetei. Prin urmare, agricultorii nu înțeleg planurile autorităților de a extinde Sistemul național antigrindină, suprafața “protejată” împotriva fenomenelor meteorologice periculoase urmând să ajungă, conform Ministerului Agriculturii, de la peste 1,5 milioane de hectare în acest an, la 2,3 milioane de hectare în 2021.

Calcul de eficiență

Deocamdată, la nivelul țării există cinci Unități de combatere a căderilor de grindină, Unitatea Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova (UPCG Prahova) asigurând “protecția” culturilor agricole în județele Prahova, Buzău, Teleorman și Olt. În total, în perioada 15 aprilie-29 mai, s-au lansat, conform Ministerului Agriculturii, 796 de rachete  antigrindină. Doar costul acestora, fără a mai tine cont de alte cheltuieli de operare, depășește bine un milion de euro. Cât timp fiecare punct de lansare din cele 65 existente la nivel național este capabil să acopere o zonă restrânsă, suma este una enormă. Dar cea mai mare pagubă este indirectă, culturile fermierilor având enorm de suferit de pe urma favorizării secetei. Iar, deși rachetele acționează pe o zonă limitată, răul pe care îl provoacă afectează mii de hectare de teren. “Distrugerea agriculturii la noi în județ nu seceta o face, ci rachetele o fac. Noi nu am cerut ministerului să ne apere cu rachete de nimic. Să nu ne mai protejeze împușcând norii, ci să ne lase să ne facem culturile”, spune Cosmin Olteanu, unul dintre fermierii de top ai României. Acesta menționează o situație recentă, când, după o lungă perioadă de timp, urma să plouă. Norii de deasupra culturilor au fost însă împrăștiați cu rachete. Astfel, în timp ce în toate localitățile din jur ploua, în zona “protejată” de rachetele antigrindină nu a picat niciun strop de apă. Pentru a nu mai fi martori unor asemenea situații “strigătoare la cer”, fermierii din Prahova îi solicită ministrului Agriculturii, Adrian Oros, desființarea Stațiilor antigrindină.