Galeria primarilor Ploieştiului: Dr. Mircea Bottez, un om de excepţie

Constantin Dobrescu - mart. 22, 2016

Din galeria primarilor pe care i-a avut Ploieştiul nu poate lipsi dr. Mircea Bottez.

Cercetând Dicţionarul personalităţilor prahovene publicat de regretaţii profesori Paul D. Popescu şi Mihai Apostol, mare mi-a fost mirarea să constat că acesta nu figurează, după cum nici M. Sevastos nu a găsit de cuviinţă să-l amintească în Monografia Oraşului Ploieşti, pentru care la vremea respectivă a încasat milioane de lei, măcar la galeria politicienilor locali.

Ne revine nouă onoarea să readucem în memoria concitadinilor noştri personalitatea şi faptele acestuia. Acest medalion este parte integrantă din lucrarea referitoare la primarii Ploieştiului aflată în curs de finalizare.

Mircea Bottez s-a născut la Giurgiu ca şi I. A. Bassarabescu, la 28 aprilie 1888, fiind fiul magistratului Matei Bottez şi al Alexandrinei Bottez (sora generalului Slăniceanu eroul de la Rahova în 1877, fost ministru de război şi fiică a postelnicului Nicolae Slăniceanu). La rândul său dr. Mircea Bottez era nepotul eroului locotenent Ion Bottez (1877) al cărui nume este pomenit în Marşul infanteriei, cântec care sună aşa:

„Regimentul Putna a fost la război

A luptat cu Turcii, unul contra doi

La 30 August Griviţa a căzut

Când maiorul Şonţu nu s-a mai văzut

Sublocotenenţii Botescu şi Bottez

Au luptat ca leii

Ş-au murit şi ei.”

Soţia lui Mircea Bottez era fiica doctorului Rădulescu, fost medic primar al judeţelor Putna şi Râmnicu-Sărat. Mircea Bottez a avut un frate, Ion Matei Bottez, care a fost prim-vicepreşedinte al Curţii Supreme Administrative.

Cunoaştem toate aceste date bogate în comparaţie cu ale altor personalităţi ploieştene, deoarece imediat după ce a fost numit primar în conformitate cu noua lege administrativă în 1938 pe o perioadă de şase ani prin Decret Regal, a fost acuzat de legionari că ar fi fost evreu sau cel mult… botezat. Acuzaţia se baza pe afirmaţii adiacente şi anume că dr. Mircea Bottez era prea strâns legat de prof. dr. D. Mezincescu, fost fruntaş naţional-ţărănist ca şi Mircea Bottez, care chiar era evreu; la spitalul Boldescu, condus de dr. Mircea Bottez, toţi medicii subalterni erau evrei şi că era membru de frunte al P. N. Ţ, care era „plin de evrei”.

Dar să vedem cine era cel care a condus în calitate de edil Ploieştiul.

Acesta şi-a început cariera ca medic militar, demisionând din armată cu gradul de maior. Pentru activitatea sanitară desfăşurată în timpul primului război mondial a fost decorat cu „Steaua României”, „Coroana României” cu spade şi panglică de „Virtute Militară”. În decretul prin care i s-a acordat „Coroana României” în gradul de ofiţer stă scris că „dr. Mircea Bottez în timpul războiului pentru întregirea neamului „fără grije de pericol a mers pe linie de foc de unde a ridicat răniţii”.

Mircea Bottez avea o clinică particulară în anul 1931. Astfel fruntaşul liberal C. Angelescu, fost ministru al Instrucţiunii, s-a îmbolnăvit în acceleratul de Galaţi venind de la via sa din judeţul Buzău, fiind cuprins de o hemoragie puternică, a fost internat la această clinică unde dr. Mircea Bottez i-a dat primele îngrijiri, după care a plecat la Bucureşti.

Mircea Bottez era proprietarul unei vii în podgoria Dealul Mare la Urlaţi.

În urma unui concurs a fost numit medic primar al Spitalului Eforiei Civile „Boldescu”, fiind avansat medic primar director. Sub conducerea sa spitalul s-a transformat într-un aşezământ medical modern, a cărui faimă a trecut graniţele judeţului. Ziarul „Munca” din 12 martie 1933 îşi informa cititorii că a avut loc „inaugurarea spitalului Boldescu (ca urmare a reparaţiilor făcute – n. n.) la care au luat parte, pe lângă oficialităţile din Ploieşti, şi dl. D. R. Ioaniţescu, ministrul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale”. Ziarul „Imparţialul” din 4 iulie 1934 menţiona că modernizarea spitalului Boldescu şi transformarea lui dintr-un spital de provincie, i se datorează lui Mircea Bottez. Meritul lui fiind că a ştiut să-şi aleagă şi o echipă pe măsură printre care amintim pe dr. Burcuş, dr. Wucher, H. Ionescu etc. Se aprecia că acest spital face cinste oraşului şi judeţului. Aici s-a înfiinţat şi o secţie de radiologie „perfect utilată cu cele mai noi maşini şi instalaţiuni de specialitate care îl face comparabil cu orice secţie analogă din spitalele din Bucureşti”.

Dr. Mircea Bottez a fost invitat şi a participat la dezvelirea Monumentului Eroilor Slăniceni în anul 1926, împreună cu dr. Petre Tomoşoiu preşedintele Ateneului popular „Prahova”, av. Grigore Ivănceanu etc.

La 18 decembrie 1926, cu ocazia Adunării generale a Asociaţiei Medicilor din Prahova, a fost ales în noul Comitet al Asociaţiei. Astfel preşedinte a fost ales dr. I. Negruzzi, iar dr. Mircea Bottez secretar.

A fost în mai multe rânduri parlamentar de Prahova, colaborând la alcătuirea a numeroase legi sanitare iar la unele din ele a fost şi raportor. În perioada cât a fost parlamentar dr. Mircea Bottez a colaborat la elaborarea legilor muncitoreşti şi a combătut legea plantărilor la şes.

Ca membru în Consiliul Judeţean Prahova s-a ocupat de chestiunile gopodăreşti, dovedind „a fi un bun cunoscător al problemelor urbanistice şi edilitare”.

Numele lui Mircea Bottez îl găsim pe cererea de amnistie din 21 iunie 1930 adresată primului ministru Nicolae Iorga, prin care se solicita eliberarea socialistului Mihail Gheorghiu Bujor, condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru organizarea batalioanelor româneşti la Odesa în timpul revoluţiei bolşevice din 1917, fiind închis la Doftana.

În cadrul şedinţei Comitetului Judeţean al P. N. Ţ. Prahova din 4 noiembrie 1932, dr. Mircea Bottez este delegat împreună cu generalul Pompiliu Capeleanu ca iniţiatori în acţiunea de protestare împotriva revizuirii tratatelor după cum consemnează ziarul „Munca” din 15 noiembrie 1932.

Dr. Mircea Bottez a făcut parte din delegaţia naţional-ţărăniştilor prahoveni care s-au deplasat la Bucureşti cu ocazia Congresului P. N. Ţ. din septembrie 1934. Din delegaţie mai făceau parte C. Brezeanu, avocaţii Grigore Ivănceanu şi P. Letzer.

Pe dr. Mircea Bottez îl găsim prezent şi la manifestările privind sărbătorirea zilei de 10 mai la Ploieşti în anul 1933. Această sărbătorire s-a făcut cu tot fastul cuvenit. La Catedrala Sfântul Ioan a avut loc un serviciu religios oficiat de un sobor de preoţi în frunte cu protoereul Constantin Petre, la care au participat autorităţile militare în frunte cu generalul I. Partenie şi civile în frunte cu prefectul Ştefan Stroe Petrescu. După ce generalul I. Partenie a trecut trupele în revistă a urmat defilarea în ordinea următoare: societăţile veteranilor invalizilor de război, Apărătorii Patriei, Asociaţia decoraţilor cu „Virtutea Militară” apoi Cohortele de cercetaşi, după care au urmat trupele din garnizoana Ploieşti sub comanda generalului Dimitriu şi anume Şcoala Militară sub comanda colonelului St. Constantinescu, regimentul 7 Prahova în frunte cu col. Zagoritz, Legiunea de jandarmi în frunte cu căpitanul Arigeanu, regimentul 32 Mircea în  frunte cu col. Delicianu în pas alergător simbolizând atacul de la Mărăşeşti, regimentul 19 Artilerie în frunte cu col. Georgescu, Cavaleria condusă de col. Oprescu şi secţia de pompieri.

Ziarul „Ploeştii” din 24 februarie 1935 menţiona că dr. Mircea Bottez a prezentat la Cercul de studii al P. N. Ţ. Prahova în ziua de 9 februarie 1935, în calitate de medic şef al spitalului Boldescu, conferinţa despre politica sanitară. Conferenţiarul arăta că la Ploieşti, deşi sunt şase spitale, lipseşte un spital de boli interne. Mircea Bottez insistă ca în locul celor 5 – 6 spitale existente să se construiască „un mare spital central cu personal capabil şi administraţie autonomă”. Această conferinţă a fost audiată şi de prof. dr. Mezincescu, preşedintele P. N. Ţ. din Prahova, care l-a felicitat pe conferenţiar.

Dr. Mircea Bottez a participat în ziua de 12 septembrie 1935 la funerariile doctorului G. Cosma, fost medic şef al spitalului „Boldescu” unde a servit cu nobleţe şi devotament timp de 45 de ani. Acesta era colonel în rezervă, participant la luptele de la Mărăşeşti, membru în Consiliul Superior Sanitar, deputat de Prahova în patru legislaturi, profesor la liceul „Sfinţii Petru şi Pavel” predând cursuri de higienă. Dr. G. Cosma era şi licenţiat al Conservatorului de Muzică. La cimitirul Viişoara unde a fost înhumat, conform dorinţei sale s-au cântat „câteva arii naţionale indicate de el şi care îi erau dragi”. Dr. Mircea Bottez, care era succesorul defunctului în funcţia de medic şef al spitalului Boldescu, a ţinut discursul funebru urmat de dr. Lampadaride, fost elev al defunctului.

În ziua de 29 martie 1936 a avut loc în localul V. Drăghicescu, din strada Buna Vestire, întrunirea populară organizată de P. N. Ţ. Ploieşti la care au luat parte 300 de persoane. Printre cei care au luat cuvântul au fost C. Brezeanu, Virgil Şerbănescu şi dr. Mircea Bottez.

Este cazul să amintim că dr. Mircea Bottez era un cunoscut colecţionar de opere de artă, şi în această ipostază s-a implicat în înfiinţarea unei Pinacoteci la Ploieşti în fosta casă Raiciulescu din piaţa Cuza Vodă.

Numirea sa ca primar al Ploieştiului „a făcut în opinia publică ploieşteană o bună impresie, fiind socotită o alegere cât se poate mai fericită”.

Instalarea sa ca primar a avut loc în cadrul unei solemnităţi deosebite, care a fost onorată de prezenţa Rezidentului Regal Al. N. Gane şi Paul Goma, secretar general al ţinutului Bucegi. Se aflau de faţă reprezentanţi ai autorităţilor militare şi civile, funcţionari superiori ai Primăriei, numeroşi medici. În sala de Consiliu a Primăriei, N. Eftimiu – secretar general al instituţiei, a dat citire Decretului Regal de numire a primarului Mircea Bottez şi Ştefan Săndulescu ajutor de primar, pe o perioadă de şase ani. Protoereul Aurel Popescu a oficiat o slujbă religioasă după care cei doi au depus jurământul de credinţă. Prefectul judeţului, col. Epaminonda Arghiropol, îi urează noului primar succes în funcţia care-i asigură independenţa fiind scos de sub influenţa politică. A mai luat cuvântul magistratul Al. Ionescu-Lungu (fiul învăţătorului C. Ionescu-Lungu fostul întemeietor al Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România, în cadrul primului Congres învăţătoresc de la Ploieşti în anul 1898), care timp de opt luni a condus Primăria Ploieşti (acesta, în timpul primului război mondial a luptat la Mărăşeşti cu gradul de căpitan).

Colegiul medicilor din judeţul Prahova a ţinut să sărbătorească pe dr. Mircea Bottez cu ocazia numirii sale ca primar al Ploieştiului. În acest scop a avut loc o masă colegială la restaurantul „Piccadilly”, la care au luat parte 150 de persoane printre care dr. P. Tomoşoiu preşedintele Ateneului Popular „Prahova”, dr. C. Vasiliu, dr. Radu Andrei, N. Racoveanu, Lampadaride, Aurelia Georgescu, Brezis, Palady Emanuel, E. Macri-Câmpina, Dumitru-Urlaţi etc. Dr. I. Negruzi şi Ruban, care nu au putut participa, au trimis telegrame.

Din iniţiativa dr. Mircea Bottez, primar al Ploieştiului, Consiliul Eforiei Spitalelor Ploieştiului închiriază în anul 1938 un imobil unde înfiinţează un cămin pentru vagabonzi şi cerşetori cu 30 de locuri, care îşi planifica şi o secţie de psihopatologie şi psihotehnică. Pentru ajutorarea familiilor nevoiaşe dr. Mircea Bottez ia iniţiativa de a cununa şi boteza familiile sărace.

Primarul Ploieştiului dr. Mircea Bottez a sprijinit atât cât îi permiteau legile toate societăţile de binefacere care încercau să ajute populaţia nevoiaşă a oraşului, mai ales copii, prin înfiinţări de cantine şcolare.

Dr. Mircea Bottez, în calitate de primar, făcea parte din Comisia pentru reprimarea speculei.

La 25 iunie 1938, dr. Mircea Bottez a participat la solemnitatea distribuirii diplomelor, insignelor şi premiilor absolventelor şcolii de infirmiere voluntare, care a funcţionat sub auspiciile Crucii Roşii pe lângă spitalele „Schuller” şi „Boldescu”. Solemnitatea s-a desfăşurat la Cercul Militar în prezenţa generalului Traian Grigorescu, fiul generalului erou Eremia Grigorescu, comandantul diviziei a XIII-a, col. Arghiropol prefectul judeţului Prahova, chestorul poliţiei Gh. Rânzescu şi I. G. Obrocea, preşedintele filialei Ploieşti a Crucii Roşii. Diplomele au fost distribuite de col. Arghiropol Epaminonda, iar la sfârşit s-a trimis o telegramă Regelui Carol al II-lea. De menţionat că în ziua de 16 decembrie 1938 îşi începe activitatea seria a doua a şcolii de infirmiere voluntare de război, recrutate din soţii de ofiţeri, doctori, avocaţi şi domnişoare. Şcoala „s-a bucurat şi de concursul binefăcător al dr. Mircea Bottez, primarul municipiului Ploieşti”.

Dr. Mircea Bottez a participat în calitate de primar la solemnitatea premierii agricultorilor prahoveni care au luat parte la Concursul naţional al grâului. Solemnitatea a avut loc în sala de Consiliu a Prefecturii în ziua de 4 septembrie 1938 la care au mai participat Toma T. Socolescu, I. G. Obrocea preşedintele sindicatului agricol, dr. I. Negruzzi, Ioan T. Socolescu directorul Serviciului Agricol Judeţean, reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Domeniilor etc., după cum informează ziarul „Prahova Noastră” din 9 septembrie 1938.

Societatea „Asistenţa Noastră”, condusă de Ana Dem. Nicolaescu, soţia liberalului  Dem. I. Nicolaescu, cu ocazia adunării generale din 14 februarie 1939 care a aprobat bilanţul societăţii, a adus mulţumiri primarului Ploieştiului, dr. Mircea Bottez, pentru solicitudinea acordată operei de binefacere întreprinsă de societate.

Dr. Mircea Bottez a participat în ziua de 14 martie 1939 la slujba religioasă ce s-a oficiat la Catedrala Sfântul Ioan pentru odihna sufletului Î. P. S. S. Patriarhului Miron Cristea, primul cârmuitor al bisericii române ortodoxe şi primul sfetnic al Regelui Carol al II-lea.

Ziarul „Tribuna” din 9 aprilie 1939 consemna că în cele câteva luni de când a fost numit primar al Ploieştiului, dr. Mircea Bottez a reuşit ca dintr-un buget deficitar să plătească o bună parte din datorii şi să intre în noul an bugetar cu mari economii care îi „permite să realizeze noi lucrări edilitare pentru care s-a afectat suma de 100.000.000 de lei şi anume pavaje şi trotuare, canalizare, salubritate, acţiuni sanitare şi ocrotirea socială, crearea unui parc comunal, modernizarea intrărilor în oraş, construcţii şi reparaţii de şcoli, un han ţărănesc, extinderea iluminatului electric etc. Pentru înfăptuirea planului de sistematizare a fost destinat un fond de 25.000.000 de lei care va servi exclusiv la plata lucrărilor de expropriere din centrul oraşului”.

Cu ocazia aniversării a 100 de ani de la naşterea Regelui Carol I şi a împlinirii a 40 de zile de la moartea pariarhului Miron Cristea, a avut loc la Catedrala Sfântul Ioan din Ploieşti un Tedeum la care a participat şi dr. Mircea Bottez împreună cu autorităţile civile şi militare, precum şi străjerii din Ploieşti sub comanda profesorului C. M. Râpeanu şi profesoara Negară.

De numele dr. Mircea Bottez (împreună cu dr. Gruia Ionescu) se leagă înfiinţarea la Ploieşti a Institutului Antirabic. Prin înfiinţarea acestuia se descongestiona „în mare măsură Institutul din Bucureşti, unde era un adevărat infern, în fiecare zi, dat fiind că pentru 71 de judeţe şi o populaţie de circa 20 de milioane de oameni nu aveam decât trei institute: la Bucureşti, Iaşi şi Cluj”. Pentru acest Institut dr. Mircea Bottez „şi-a asigurat profunda gratitudine nu numai a întregului nostru judeţ ci şi a judeţelor limitrofe” după cum menţiona ziarul „Ploeştii” din 25 mai 1939.

La 30 mai 1939, o importantă delegaţie de muncitori ai marilor întreprinderi petrolifere din Ploieşti s-a prezentat la dr. Mircea Bottez, primarul municipiului, înmânându-i un memoriu cu privire la construirea locuinţelor higienice pentru muncitori, conform noii legi a construcţiilor de locuinţe ieftine pentru muncitori. Primarul a asigurat pe muncitori că intenţionează de mult construirea unui asemenea cartier pe terenul cuprins între străzile: Târgşor, Eroilor etc., care a şi fost expropriat şi plătit.

De asemenea, dr. Mircea Bottez, în calitate de primar, a participat şi la solemnitatea încheierii cursurilor şcolii de infirmiere de război a Crucii Roşii, seria a doua, în ziua de 29 iunie 1939. La această solemnitate au luat parte delegata Comitetului Central al Crucii Roşii Burileanu, I. G. Obrocea, dr. Radu Andrei – medic primar al Ploieştiului şi delegat al Ministerului Sănătăţii, maior doctor Ranetescu – delegat al Ministerului Apărării Naţionale etc. Aceste cursuri „au ca scop pregătirea pentru o eventuală conflagraţie armată a populaţiei ploieştene”.

La 7 august 1939, dr. Mircea Bottez a trimis lui Armand Călinescu, preşedintele Consiliului de Miniştri şi ministru ad-interim la Apărarea Naţională, o telegramă prin care arăta că Primăria Ploieşti a donat două milioane de lei pentru înzestrarea armatei.

Dr. Mircea Bottez era apreciat de ploieşteni deoarece „ştie cu demnitatea-i cunoscută să mânuiască cu milă banul nostru public”. Acesta era şi membru al Cercului medico-chirurgical prahovean şi cât era de ocupat cu problemele oficiale, participa şi la şedinţele ştiinţifice ale acestui cerc. A sprijinit deschiderea bibliotecii medicale a Cercului.

În ziua de 5 octombrie 1939, în sala de festivităţi a Stadionului municipal, a avut loc instalarea ca preşedinte activ a dr. Mircea Bottez primarul Ploieştiului, al grupării sportive „F. C. Ploieşti”. Noua grupare s-a constituit pe structura vechii formaţii a Tricolorului C. F. P. U. care a intrat în subordinea Primăriei ca asociaţie polisportivă de mare anvergură în genul acelora din Occident, atât prin posibilităţile materiale cât şi prin celelalte considerente care sunt baza unei formaţii sportive . Hotărârea primarului Mircea Bottez de a prelua conducerea unei asociaţii de mărimea „F. C. Ploieşti” „denotă că a înţeles imperativul vremurilor de astăzi” şi intenţionează „realizarea unui parc sportiv care va costa peste 50 de milioane, este o chezăşie şi un gir că <<F. C. Ploieşti>> va ajunge din nou în divizia A, fiindcă unul din considerentele care l-a determinat pe dr. Mircea Bottez să preia conducerea clubului a fost şi acest deziderat”.

În ziua de 7 octombrie 1939, primarul Mircea Bottez a dat ordonanţa prin care populaţia între 7 şi 60 de ani era obligată să participe la cursurile de apărare pasivă care au avut loc la cazarma companiei de pompieri din Ploieşti.

La 26 octombrie 1939 dr. Mircea Bottez a convocat la Primărie o conferinţă a medicilor de şcoli, cu care ocazie s-a hotărât înfiinţarea „Serviciului medical şcolar” în conformitate cu articolul 193 din legea învăţământului primar. Totodată s-a stabilit ca fiecare elev din Ploieşti să aibă o fişă de sănătate. S-a stabilit obligativitatea ca medicii şcolari care erau şi la dispoziţia Străjii Ţării să viziteze elevii la domiciliile lor.

În perioada cât a fost primar, dr. Mircea Bottez a sprijinit înfiinţarea Centrului de transfuzii sanguine la Ploieşti în octombrie 1939.

În calitate de primar al Ploieştiului, dar şi de membru al Aeroclubului Prahova, dr. Mircea Bottez a prezidat Adunarea Generală a membrilor aeroclubului în ziua de 15 noiembrie 1939, desfăşurată la sala Trocadero din Palatul Halelor Centrale. Cu această ocazie, a fost ales în componenţa noului Comitet al aeroclubului.

Dr. Mircea Bottez a fost naşul sfinţirii drapelului breslei constructorilor din Ploieşti care a avut loc la Catedrala Sfântul Ioan în ziua de 7 decembrie 1939.

Lui Mircea Bottez i-a revenit în anul 1939 onoarea de a da curs solicitării ploieştenilor de a instala ceasul la Hale. Ploieştenii criticau vechii edili pentru că nu s-au preocupat de această sarcină, mai ales că este cunoscut „că ori ce se face la noi în Ploieşti, sau orice s-a făcut, nu s-a terminat cum trebuie”. Mai ales că la Ploieşti, oraş petrolier „vin străinii se uită cetăţenii noştrii la găurile făcute pentru ceas şi nu văd altceva decât ciorile care ies din ele”.

În calitate de primar, Mircea Bottez s-a preocupat de problema profilaxiei tuberculozei la Ploieşti, mai ales că în 1939 erau 2400 de bolnavi identificaţi, care constituiau un permanent pericol de contaminare a restului populaţiei. La aceasta se adaugă condiţiile de trai precare, existenţa unui număr foarte mare de case vechi, insalubre, care constituie focare ale bolii.

De asemenea Mircea Bottez a participat în ziua de 22 iunie 1940 împreună cu senatorul I. G. Obrocea la funerariile ing. N. Ivăncianu directorul Căilor Ferate Ploieşti-Târgovişte şi Băicoi-Moreni şi fratele avocatului Grigore Ivăncianu.

În prezenţa Rezidentului Regal al Ţinutului Bucegi, prof. Gheorghe Alexianu, s-a aprobat bugetul Primăriei Ploieşti care a fost prezentat în ziua de 21 noiembrie 1940 de Mircea Bottez. Noul buget al municipiului Ploieşti pe perioada 1940-1941 însuma la venituri şi cheltuieli suma de 211 588 013 lei.

Încă de la începutul concentrărilor, primarul dr. Mircea Bottez considera că o datorie de solidaritate naţională se impune prin ajutorarea familiilor nevoiaşe ale concentraţilor din Ploieşti în anul 1940. Astfel, în acest scop, Primăria a cheltuit 5 milioane de lei „cu hrana zilnică şi îmbrăcămintea familiilor nevoiaşe ale celor concentraţi”. De această operă de ajutorare s-a ocupat un Comitet de doamne din elita Ploieştiului în frunte cu soţiile dr. Mircea Bottez şi Dem. Munteanu-Râmnic şi domnişoarele Polatus şi Voinescu, care au mers din pravălie în prăvălie şi au cumpărat de la negustori români haine pentru copii, pânză şi stofe, 700 de perechi de ghete şi pantofi, zahăr, ulei comestibil, 2000 kg. de săpun şi două vagoane de cartofi, 30 de vagoane de lemne de foc cumpărate de la exploatarea forestieră din Prahova. Aceste ajutoare erau distribuite de Administraţia Halelor Centrale condusă de Teodor Becu. Pentru ca aceste ajutoare să fie împărţite cât mai echitabil, primarul Mircea Bottez a organizat la Halele Centrale un birou mixt format din militari şi civili care triază cererile şi fac anchete la domiciliu. Pentru militarii din regimentele prahovene plecate în zona de concentrare, Primăria „a cumpărat mari cantităţi de lână şi bumbac o parte chiar prin Ţinutul Bucegi şi s-au confecţionat lingerie, flanele şi ciorapi. Parte din aceste confecţiuni au fost executate de fabricile de tricotaje, iar parte au fost lucrate de femei ploieştene care au ţinut să dea şi ele un aport pentru armată”.

Ziarul „România” din 24 iunie 1940 menţionează că primarul Ploieştiului, dr. Mircea Bottez, a fost prezent la solemnitatea instalării prefectului judeţului Prahova, avocatul George Ionescu, care-l înlocuia pe generalul Aurel Iliescu.

În ziua de 25 ianuarie 1941, membrii Uniunii Ofiţerilor de Rezervă au fost convocaţi de către generalul Rozin la o adunare care a avut loc la Liceul Comercial „Spiru Haret” „în legătură cu ultimele evenimente pe care le-a trăit ţara” (este vorba despre rebeliunea legionară care a încercat să răstoarne guvernul generalului Ion Antonescu). La această întrunire a participat şi dr. Mircea Bottez, în calitate de membru al U. O. R., av. George Brănescu, generalul Pirici, ing. C. Ballif etc. Cu această ocazie s-a adoptat şi o telegramă trimisă generalului Ion Antonescu care aproba măsurile represive luate împotriva legionarilor.

Tot la 25 ianuarie 1941, dr. Mircea Bottez a participat „la frumoasa manifestaţie a Crucii Roşii pentru popularizarea ideilor care stau la baza acesteia”. Această manifestare a avut loc în amfiteatrul liceului „Sfinţii Petru şi Pavel”, unde col. Constantin I. Georgescu a rostit conferinţa despre „Rolul femeii în război”.

Ziarul „Universul” din 4 octombrie 1941 menţiona că funcţionarii societăţii „Unirea” din Ploieşti „în dorinţa de a îndulci viaţa răniţilor din spital au organizat o colectare de pachete individuale conţinând cozonac, prăjituri de casă, fructe, dulceţuri, marmelade, reviste, ziare, ţigări etc.” Rezultatul acestei colecte a fost: 682 de pachete, mii de ţigări şi sute de reviste şi ziare care au fost distribuite la cinci spitale cu răniţi aflate în localul Şcolii normale de fete din strada Carmen Sylva, Şcoala normală de fete din strada Târgşor etc.

Personalul din unităţile industriale a răspuns chemării prefectului de Prahova, col. C. Greceanu, ca toţi să contribuie la mărirea fondului „Darul Ostaşului” instituit de Prefectură în judeţul Prahova.

Realizările Crucii Roşii Ploieşti din timpul primariatului lui Mircea Bottez au fost amplificate. Astfel, în ziua de 22 iunie 1941 se deschidea sub directa conducere a Marcelei Hariton, Cantina Crucii Roşii care din zori şi până noaptea stătea la dispoziţia ostaşilor în trecere. Marcela Hariton era ajutată de Natalia dr. Iosif, Cezarina Calotescu şi Maria Hariton. Această cantină a fost printre puţinele din ţară care a reuşit să se întreţină în cea mai mare parte singură, din fondurile obţinute prin vânzarea de sandwich-uri, limonade şi altele publicului călător. Cantina a funcţionat în aceste condiţii până la 24 noiembrie 1941 când a fost închisă, dar va fi redeschisă la 22 ianuarie 1942.

Dr. Mircea Bottez a participat în ziua de 16 februarie 1942 la manifestarea organizată de Crucea Roşie Ploieşti în amfiteatrul liceului „Sfinţii Petru şi Pavel” pentru popularizarea nobilelor idei care stau la baza acţiunii desfăşurate de această organizaţie. Cu acest prilej, col. Constantin I. Georgescu a prezentat conferinţa „Rolul femeii în război”.

Din iniţiativa lui Mircea Bottez, în calitate de maior şi şeful spitalului Z. I. nr. 419, în colaborare cu filiala Ploieşti a Crucii Roşii condusă de av. I. Nicolaescu şi a dr. Gh. Caluschi, s-a înfiinţat o şcoală de infirmiere voluntare la Ploieşti. Cursurile acestei şcoli se ţineau în sălile liceului comercial „Spiru Haret”. Directoarea cursului de infirmiere era Sofia Călinescu. Cursurile de infirmiere voluntare erau urmate şi de soţia prof. I. Grigore, Lucia, după cum consemna ziarul „Tribuna” din 28 februarie 1942.

Dr. Mircea Bottez a participat la Adunarea generală anuală a Societăţii „Crucea Roşie” filiala Ploieşti, care a avut loc la liceul de băieţi „Nicolae Bălcescu”, după cum menţionează ziarul „Prahova noastră” din 15 martie 1942.

Dr. Mircea Bottez a contribuit în 1942 la înfiinţarea în staţia Ploieşti-Sud, sub auspiciile Crucii Roşii, a Cantinei militare şi a Casei Ostaşului care cuprindea dormitoare, baie, frizerie şi cantină, unde „militarii în treacăt vor putea să petreacă noaptea în curăţenie, să ia o masă şi să se cureţe plecând apoi la datorie”.

Iniţiativele lui Mircea Bottez pe linia sprijinirii soldaţilor aflaţi în trecere au fost continuate de Constanţa Dumitrescu. Astfel, Casa Ostaşului se transformă în Căminul Ostaşului, care a fost deschis la 9 septembrie 1942. Prin donaţii şi ajutoare de la autorităţi, Căminul era prevăzut cu dormitor, duşuri, frizerie, cantină. Clădirea, instalaţia de electricitate şi mobilierul au fost puse la dispoziţie de C. F. R. La realizarea dotărilor de la Căminul Ostaşului au contribuit societăţile Concordia, rafinăria Vega, Unirea şi rafinăria Orion. Inginerul Stanislaw Starke, directorul general al fabricii Feroemail, a donat cărţi pentru bibliotecă, Liceul de fete Despina Doamna a împrumutat paturile etc.

Mircea Bottez a fost ales în Consiliul de Administraţie al Aeroclubului Prahova, cu ocazia Adunării generale care a avut loc în ziua de 12 iunie 1942 în sala de recepţie a Prefecturii Prahova.Totodată, Mircea Bottez a fost proclamat şi membru de onoare al aeroclubului. Cu ocazia acestei Adunări generale s-a păstrat un moment de reculegere în memoria foştilor elevi aviatori ai aeroclubului, căzuţi pe câmpul de luptă.

În timpul războiului pentru recuperarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei luate cu forţa de către ruşi, dar şi a nordului Ardealului, dr. Mircea Bottez, în dubla sa calitate de militar în rezervă şi medic, a ştiut să sensibilizeze pe cei avuţi să contribuie la alinarea suferinţelor celor săraci şi soldaţilor. Pentru dr. Mircea Bottez dania creştină avea o înaltă semnificaţie, dania născută şi pornită din înseninările inimilor. Astfel, la apelul său, fraţii Călinescu, patronii restaurantului Halele Centrale, înfruntând greutăţile vremurilor din 1943, luptând în contra obstacolelor inerente în timp de război, n-au uitat că şi alţii se descurcă greu. Fraţii Călinescu au oferit masa la 140 de răniţi aflaţi în spitalele Z. I. din Ploieşti, masă ce se compunea din două feluri, bere şi ţigări. Orchestra Mateescu şi cântăreaţa Lia Crăciunescu de la Radio au adus cântecul românesc care să aline „durerile fizice şi să pună aripi durerii din sufletele răniţilor”. Fraţilor Călinescu le mulţumeşte în scris dr. Mircea Bottez în calitate de şef al Spitalului Z. I. nr. 427 prin adresa nr 442 din 8 februarie 1943.

În ziua de 15 martie 1946, Mircea Bottez a participat în calitate de preşedinte al A. R. L. U. S. la recepţia dată în onoarea colonelului Troiski, împuternicitul Comisiei aliate de control în judeţul Prahova, care a avut loc în saloanele restaurantului Berbec. Printre cei care participă la această recepţie amintim pe I. A. Bassarabescu, Gogu Florescu directorul Casei de Asigurări, G. Tomescu, av. N. Stroescu decanul baroului, D. Focşeneanu secretar general al P. C. R., H. Safir ajutor de primar, prof. I. Grigore, Al. Dunăreanu, dr. Gh. Caluschi medic şef al municipiului Ploieşti, dr. Ştefan Popescu-Filutză, Ştefan Motoiu, H. Fulga directorul ziarului „Presa”, av. N. Constantinescu-Bordeni, Coco Mănescu şeful Siguranţei locale, col. Petre Matei comandantul Batalionului 5 administraţie, prof. M. Dragomirescu secretar general al P. M. P. din România etc.

De asemenea, dr. Mircea Bottez făcea parte şi din Comitetul de Acţiune pentru ajutorarea regiunilor bântuite de secetă, alături de prof. I. A. Bassarabescu, dr. Caluschi, prof. G. R. Savu, protopopul Iliescu etc.

Comitetul pentru protejarea artelor plastice de pe lângă Ministerul Informaţiilor, Serviciul Regional Ploieşti, cu concursul Pinacotecii Municipiului Ploieşti a organizat în februarie 1947 o expoziţie de pictură a maeştrilor români care nu mai erau în viaţă. Expoziţia, care este un documentar artistic de mare importanţă, s-a bucurat de colaborarea colecţionarilor din Ploieşti printre care amintim pe Mircea Ionescu-Quintus, dr. Mircea Bottez, prof. I. A. Bassarabescu, arhitectul Toma T. Socolescu şi Pinacoteca locală. De menţionat că dr. Mircea Bottez, cât a fost primar al Ploieştiului, s-a preocupat să pună la dispoziţia „Colecţiei de Artă destul de remarcabilă” un local adecvat. Astfel, această „Colecţie” a devenit o instituţie de mare fală pentru Ploieşti. Colecţia de pictură românească, dintre cele mai bune câte se găsesc în ţara noastră, „era datorată eforturilor familiei Quintus şi cuprindea „cei mai frumoşi Andreeşti, între cei mai buni Luchieni, Grigoreşti, remarcabile nenumărate bucăţi de mare valoare de pictorii în viaţă, ca şi de Aman, Sava Henţia, Vermont etc.”.

În ziua de 6 aprilie 1947, dr. Mircea Bottez a susţinut la sala „Scala” conferinţa „Evoluţia şi progresele medicinei” sub auspiciile Cercului A. R. L. U. S. al Primăriei Ploieşti.

Ziarul „Presa” din 20 iunie 1947 consemnează că dr. Mircea Bottez, în calitate de preşedinte al Filialei Prahova a A. R. L. U. S., a participat la şedinţa de constituire a Cercului A. R. L. U. S. al profesorilor secundari, care a avut loc în amfiteatrul liceului comercial de fete din Ploieşti. Cu această ocazie a fost ales Comitetul Cercului A. R. L. U. S. din care făceau parte prof. I. Th. Grigore – preşedinte, Vasile Florescu – vicepreşedinte , Elena Paulescu – secretar, prof. Gh. Milica, Manea Mănescu, Veronica Ionescu, N. Simache, Gh. Mătuşa etc. Cu această ocazie Tr. I. Barbeţeanu prim-preşedinte al Tribunalului Prahova a conferenţiat despre „De ce prietenie cu U. R. S. S.?”

În ziua de 5 iulie A. R. L. U. S. Prahova a ţinut în comuna Aluniş şi la Slănic acţiuni de prezentare a realităţilor din U. R. S. S.. Au ţinut conferinţe dr. Mircea Bottez în calitate de preşedinte al A. R. L. U. S. Ploieşti, Tr. Barbeţeanu, prof. Manea Mănescu etc. după cum consemnează ziarul „Presa” din 9 iulie 1947.

În anul 1947 îl găsim pe dr. Mircea Bottez, ca membru A. R. L. U. S., susţinând la 3 decembrie 1947 la sediul A. R. L. U. S., în calitate de preşedinte al filialei Ploieşti, conferinţa „Prietenia Româno-Iugoslavă” în cadrul manifestărilor prilejuite de săptămâna prieteniei româno-iugoslave.

Suntem convinşi că o cercetare temeinică a documentelor de arhivă şi a presei locale va aduce la lumină şi alte aspecte ale vieţii şi activităţii lui Mircea Bottez. Pentru activitatea sa în slujba comunităţii  ar merita să fie declarat cetăţean de onoare post mortem, să aibă un bust în curtea spitalului Boldescu, iar o stradă din Ploieşti să-i poarte numele.

Prof. dr. Constantin Dobrescu

Bibliografie

Arhivele Naţionale Prahova, fond nr. 265, dosar 28/1936

Buletinul Oficial al Municipiului Ploieşti, nr. 2, februarie 1947

Constantin Dobrescu, Viaţa culturală a Municipiului Ploieşti şi a Judeţului Prahova (1900-1948) Documente, Editura Silex, Bucureşti, 1997;

Constantin Dobrescu, Viaţa politică prahoveană 1919-1938. Documente, Editura Scrisul prahovean, Ceraşu, 2000;

Constantin Dobrescu, Viaţa cotidiană ploieşteană în documente de presă 1899-1930, Editura Elapis, Ploieşti, 2009;

„Biruinţa”, 1 martie 1933;

„Curentul”, 13 mai 1933; 7 octombrie 1939; 8 octombrie 1939; 27 octombrie 1939; 19 noiembrie 1939; 7 decembrie 1939; 8 decembrie 1939;

„Cuvântul Prahovei”, 13 octombrie 1931;

„Imparţialul”, 25 noiembrie 1939; 25 august 1940;

„Ploeştii”, 1 octombrie 1935; 1 aprilie 1937; 25 mai 1939;

„Prahova Noastră”, 30 noiembrie 1938; 3 decembrie 1938; 14 februarie 1939; 19 februarie 1939; 23 aprilie 1939; 24 mai 1939; 1 iulie 1939; 22 iunie 1940; 23 iunie 1940; 31 ianuarie 1941; 2 februarie 1941; 21 august 1942; 8 februarie 1943;

„Pressa”, 19 septembrie 1946; 3 aprilie 1947; 9 iulie 1947; 3 decembrie 1947;

„Timpul”, 16 martie 1939; 1 iunie 1939;

„Tribuna”, 25 septembrie 1938; 2 octombrie 1938; 24 decembrie 1938; 23 aprilie 1939; 7 august 1939; 23 martie 1940; 25 ianuarie 1941;

„Universul”, 23 aprilie 1939; 18 noiembrie 1939;

„Virtutea”, 25 iunie 1938;