Hipism / Cursă de gală în Franța. Marele Premiu al Americii

Redactia - ian. 25, 2015

Așa cum se întâmplă din 1920 încoace, în ultima duminică din luna ianuarie elita trapului mondial își dă întâlnire pe hipodromul Vincennes, situat la periferia Parisului. Premiul Americii este considerată cea mai importantă cursă de trap din lume de către specialiști, o adevărată finală mondială.

Marian PUȘCAȘ

Ionel LUȚAN

Denumire dată din respect de către francezi pentru ajutorul primit de la americani în Primul Război Mondial, Premiul Americii a reușit an de an să-și păstreze strălucirea. Reuniunea hipică are un program deosebit de interesant. La 12.00 (ora României) se deschid porțile hipodromului care poate găzdui 40.000 – 45.000 de turfiști. La ora 13.50 este programată parada de uvertură (un show american asigurat de peste 100 de majorete, însoțite și de 100 de motocicliști pe Harley Davison). La ora 14.50 se desfășoară prima cursă din cele nouă programate. La șapte dintre curse plecarea se face din grupă. La ora 16.50 începe spectacolul oferit de fanfara și cavaleria Gărzii Republicane Franceze. La ora 17.10 are loc defilarea celor 18 driveri care vor participa la Premiul Americii. La ora 17.20 începe marea cursă. Driverul câștigător primește, atenție, un milion de euro cash! La ora 17.35 are loc turul de onoare și premierea, iar la ora 18.45 ultima cursă.

Cum se participă

Cei 18 cai care vor alerga în Premiul Americii parcurg încă din luna mai un traseu al curselor bine stabilit. Pe lângă sumele în bani oferite câștigătorilor respectivelor curse, organizatorii acordă și puncte pentru primii șase cai clasați. Punctele se cumulează și înaintea cursei celei mari se stabilește un clasament final. Un alt criteriu este cel al veniturilor. Spre exemplu, una dintre favoritele cursei de duminică, iapa Roxane Griff, în vârstă de 10 ani, i-a adus proprietarului său, până acum, 3.276.218 euro. Roxane a mai câștigat pe 18 ianuarie premiul Cornulier, timp 1,13,3/km, cursă considerată a fi o finală mondială la trap călare (cursă în care mersul calului este de trap, dar nu există driver cu sulky, ci jokeu). Locul I a fost recompensat cu frumoasa sumă de 700.000 de euro. Roxane nu este singurul favorit, ci mai sunt și Timoko, Texas Charm, Uhlan Val și Tulumbe Poussiere, condus de celebrul Jack Verbeeck, cel care în urmă cu 11 ani a vizitat hipodromul ploieștean la invitația proprietarului de cai Viorel Gheorghe Ulise. Alți cai intră direct în finală cu condiția să participe și să câștige Premiul Continental (din 21.12.2014), Prix Tenor de Baune (11.01.2015), Premiul Bretania, Premiul Borbonnais, Premiul Burgundia și Premiul Belgiei.

Potul cel mare

Driverul care câștigă Premiul Americii primește un milion de euro, cash, la care se mai adaugă alte bonusuri survenite în urma unor interviuri, apariții TV + radio. Taxa de înscriere în cursă pentru un cal este de 50.000 de euro. Banii nu sunt direcționați către casele de pariuri sau către vistieria Hipodromului, ci sunt distribuiți în funcție de locul pe care îl ocupă calul la terminarea cursei către proprietar, antrenor, driver și băieții de la grajd.

Televizări

În jur de 200 de posturi TV din întreaga lume vor reflecta desfășurarea evenimentului, fie live sau înregistrat. În Europa, singurele țări care nu transmit în nici un fel cursa sunt Albania și România. Pe internet, cursa poate fi urmărită „moca” pe www.pmu.fr, pe www.sulkytv.com și www.france3.fr.

Prahoveni la Paris

Driverii Constantin Văsâi, Mihai Ionescu și Mihai Păun, care și-au făcut ucenicia pe hipodromul ploieștean și care activează în Franța pentru cele mai vestite formații, vor fi prezenți la arena hipică, la fel ca și proprietarii de cai de la noi Cristina Manea, Tibi Nan și Călin Beldeanu.

Din păcate, reprezentanții Primăriei Municipiului Ploiești (măcar un viceprimar, doi-trei consilieri locali, cei de la Serviciul Hipic, unu-doi arbitri) nu vor fi prezenți la eveniment. Se putea face un efort financiar care nu ar fi fost exagerat, în perspectiva deschiderii curselor de la noi din toamna acestui an pe noul hipodrom. Nu strica o informare și o documentare de la fața locului, domnule primar Bădescu!

Un proiect cu multe hibe

În luna noiembrie s-a semnat contractul cu SC Construcții Erbașu SA, termenul de realizare a investiției fiind de un an de zile. Mai întâi trebuia degajat terenul până pe 31 decembrie 2014, lucru care nu s-a întâmplat, deoarece una se trece pe hârtie și alta se întâmplă pe teren. Primăria nu a sancționat corespunzător depășirea termenului. Să nu uităm de resturile din demolări depozitate în albia Teleajenului, pentru care constructorul a fost amendat de Garda de Mediu. La momentul realizării acestui material mai erau în picioare, ca să ne trezească frumoase amintiri despre zilele glorioase ale arenei hipice, turnul de apă (aflat, se pare, în proprietatea UPG), un grajd, cabinetul veterinar și blocul administrativ. Nu vor scăpa nici acestea de asaltul excavatoarelor. A fost o variantă să se folosească dinamită, dar organele competente nu și-au dat acordul, poate și din cauza faptului că în terenul de la hipodrom se mai află îngropate conducte, unele dezafectate, altele în conservare.

Se spune că noul hipodrom va fi de talie europeană de categoria I. Așa să fie? Partea birocratică o las deoparte pentru altă dată (o sumedenie de avize ce trebuie obținute, statutul de funcționare, organigrama, aderarea la Uniunea Europeană de Trap, serviciul doping, etc.). Așa cum prevede proiectul se vor construi grajduri din lemn noi-nouțe și în ideea de a se suplimenta, dacă este cazul, hrana cailor (adică să mănânce din lemn, cum s-a întâmplat de multe ori înainte ca unii cai să moară de foame). Grajdurile nu sunt prevăzute cu poduri pentru depozitarea hranei. Vor fi două hambare, un fel de bucătărie furajeră, unde toți proprietarii își vor ține la comun hrana pentru animale. Ce se va întâmpla, dacă un proprietar, cu intenție sau fără, depozitează hrană infestată și provoacă o molimă care duce la decesul unor cai?

Vor exista 140 de boxe pentru 140 de cai, număr foarte mic pentru a se putea organiza săptămânal atât curse de galop, cât și de trap. Un hipodrom de categoria I trebuie să aibă obligatoriu în incinta sa un minihotel pentru cei care vor veni din alte județe sau din alte țări.

Marea noutate sau tâmpenie este pista de galop. Tradiția în România pentru astfel de curse s-a stins de prin anii 1950. Nu mai sunt antrenori, jokey și nici cai pentru asemenea curse care sunt deosebit de periculoase. Datorită climei de la noi se va putea alerga maxim șase luni într-un an. În celelalte șase luni ale anului caii ce vor face? Se spune că pista va avea un covor natural de iarbă. După fiecare cursă de galop trebuie folosiți între 30 și 50 de angajați pentru refacerea și întreținerea pistei. Unde se vor antrena caii de galop, căci nu este prevăzută o pistă auxiliară pentru antrenament? Tot pe pista centrală?

Două vorbe și despre casele pariuri, care vor fi obligatorii, dacă se dorește hipodrom de orice categorie. Vechile case au funcționat în perioada 1961-1996 și aparțineau Hipodromului. Acum sunt agențiile de pariuri. Pentru obținerea unei licențe pentru cursele hipice se cere o garanție de 2 milioane de euro. Având în vedere că la Ploiești vor fi maxim 140 de cai, nu cred că vreo agenție de pariuri va face efortul să își scoată licența.

Sunt doar câteva din hibele observate la rece despre mult-trâmbițatul proiect. Așteptăm cuvenitele răspunsuri de la Primărie la întrebările și îngrijorările de mai sus.