Încă o fostă glorie a Petrolului s-a dus pe drumul fără de întoarcere! DECU CRÂNGAȘU va întări „lotul” găzarilor din RAI! Despărțirea de el va fi marți

Dragos Trestioreanu - ian. 6, 2024

L-am văzut prima oară pe DECU CRÂNGAȘU echipat în culorile Petrolului, pe vechiul stadion. Era în liceu, un tânăr puternic și îndrăgostit de sportul rege, un fotbalist remarcat de selecționeri, fie de la juniori, fie de la tineret, fie de la „olimpici”. Nu ne cunoșteam însă personal, până când, surpriză, atunci când eram în clasa a XI-a, l-am privit uimit în curtea fostului Liceu 2 Ploiești (ex-„A. Toma”, ulterior „Mihai Viteazul”, ca și în prezent). Mi-am făcut curaj să-l abordez și, cu amabilitate, deși era deja o vedetă în oraș, mi-a explicat de ce se afla acolo. Mai exact, o clasă – cea din care făcea parte – din Liceul Industrial nr. 1 Ploiești fusese mutată, pentru o anumită perioadă de timp, în una din sălile disponibile de la parterul aripii vechi, cea dinspre biserica Sf. Gheorghe. Cum s-a sunat de intrare, dialogul nostru s-a terminat brusc, dar l-am mai reluat sporadic. Asta deoarece el – firesc – era plecat adesea în diverse deplasări sau avea antrenamente. Totuși, îl mai zăream venind la cursuri, când și când. Fotbalul m-a făcut ca, după terminarea școlii, să-l cunosc pe DECU și ca suporter, nu numai în calitate de colegi de promoție, în licee diferite. De-atunci și până astăzi, sâmbătă, 6 ianuarie 2024, o zi fatidică pentru petroliști, cea a trecerii lui DECU CRÂNGAȘU „Dincolo”, călcând pe drumul fără întoarcere, ne-am întâlnit de „n” ori și ne aminteam, de fiecare dată, de prima noastră conversație.

Peste ani și ani, aveam să-l cunosc și pe fiul lui cel mare, Edi, care mi-a fost și coleg de redacție la „Șocul cotidian”, adus de tatăl lui. Fără falsă modestie, știa DECU ce-a ales! S-ar părea că am avut mână bună, fostul arbitru asistent de viitor, retras prematur din activitate, fiind, de ani buni, președintele Clubului Sportiv Petrolul Ploiești. Fie că mă întâlneam cu DECU – DAN, așa cum îi ziceau apropiații, eu numărându-mă deja, hai să-i zic, printre cei ai lui – pe bătrânul sau pe modernul stadion, la meciuri de fotbal, fie prin vreun birou de la Centrul de Copii și Juniori al Astrei, fie pe cocheta arenă „Poiana”, din Câmpina, la CSM nu prea am apucat, fie în curte pe la AJF Prahova, fie pe unde a mai jucat el, pe plan local, era mereu același: un bărbat ferm, care se ținea tare pe principiile sale. Așa cum fusese și ca fotbalist, și ca soț, și ca tată, și ca frate. Aveai ce vorbi cu el, depănarea de amintiri fiind mereu ceva foarte frumos. A trecut timpul și m-am întâlnit tot mai puțin cu fosta glorie a Petrolului DECU „DAN” CRÂNGAȘU, cel cu numai un an fără trei zile mai în vârstă decât mine. Când am aflat trista veste, azi, mi-a părut atât de rău că nu ne-am întretăiat, de multă vreme, drumurile. Așa cum o făceam odinioară, când sporovăiam, un singur exemplu, în mașina lui, de la Câmpina, acolo unde o antrena cu succes pe Poiana – club prezidat de regretatul Ștefan Dan Chițu – la Ploiești. Ori, și de la Moreni spre aceeași Câmpina, ulterior a câte unui derbi inter-județean, foarte mult gustat pe vremuri în eșalonul secund. Ah, să nu uit, am făcut și un revelion împreună, într-un separeu al restaurantului Caraiman, din Bușteni, fiind mândru că m-am aflat, pentru câteva ore, alături de fotbaliștii echipei mele de suflet, Petrolul Ploiești. Petrolul meu cel original!

Timpul vine, timpul pleacă și se duce. De tot. Astăzi, OMUL – care nu înseamnă, la zenit, doar cifre, ci numai POVEȘTI – DECU CRÂNGAȘU s-a dus pe drumul fără de întoarcere și-i va întâlni la capătul său pe toți petroliștii aflați deja acolo. Va întări mijlocul sau apărarea unui „lot” de vis, din RAI! De unde și sloganul atât de adevărat: PETROLUL NU MOARE! NICIODATĂ! Cum nu va muri, din inimile găzarilor, vreodată, DECU CRÂNGAȘU! Adio, DANE, o să îmi lipsească enorm întâlnirile noastre, programate sau întâmplătoare, și POVEȘTILE pe care le depănam! DRUM BUN, FOSTĂ MARE GLORIE A UNICULUI PETROLUL!