Orasul Breaza

Orasul Breaza
Breaza
4°
cer fragmentat
humidity: 87%
wind: 1m/s E
H 8 • L 7
8°
Mon
7°
Tue
8°
Wed
Weather from OpenWeatherMap

Ultimele stiri din Orasul Breaza

Breaza este un oraș în județul Prahova, Muntenia, România, format din localitățile componente Breaza de Jos (reședința), Breaza de Sus, Frăsinet, Gura Beliei, Irimești, Nistorești, Podu Corbului, Podu Vadului, Surdești și Valea Târsei. Conform legendei, numele provine de la „o ciobăniță brează”, adică ce avea o șuviță albă în părul negru.[5] Toponimicul este de origine slavă, însemnând „mesteacăn” sau „pădure de mesteceni”.[6] A fost declarată stațiune balneo-climaterică în anul 1928, calitatea aerului fiind comparată cu cea din Davos. Localitatea a fost menționată în anul 1667 ca o parte a averii Elenei Cantacuzino. Totuși, prima atestare documentară se consideră a fi cea din 1503 din Registrele Brașovului în care este amintit Neagoe din Breaza, un negustor. Breaza a funcționat ca vamă din 1834 până în anul 1852, când a fost mutată la Predeal.

Localitatea se află în zona subcarpatică, la o altitudine de 380–450 m, pe o terasă situată la o înălțime de 50–60 m deasupra albiei râului Prahova. Clima este specifică dealurilor Subcarpatice, înregistrându-se o temperatură medie de 19,6 °C și 129 de zile senine pe an. Flora și fauna sunt diverse, hidrografia compunându-se din râul Prahova și afluenții săi.[7] Aici se află Colegiul Național Militar „Dimitrie Cantemir”.

  1. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite kia.hu
  2. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite insse_2011_nat
  3. ^ „Despre Prahova. Geografie și statistici”. Direcția Județeană de Statistică Prahova. Accesat în 1 ianuarie 2013. 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Breaza a sărbătorit în patru zile o istorie de 500 de ani. Curierul Național. Accesat la 19 mai 2009.
  6. ^ Iorgu Iordan, Nume de locuri românești. Editura Academiei RPR, 1952.
  7. ^ Apa. apmph.ro. Accesat la 19 mai 2009.

Legendă și origini[modificare | modificare sursă]

O legendă despre proveniența numelui de Breaza este consemnată în Marele Dicționar Geografic al României de George Ioan Lahovari. Conform acesteia, primul locuitor din zonă a fost un cioban care și-a construit o mică colibă pe o pășune. Soția lui a adormit într-o zi în timp ce laptele era pe foc, iar când laptele fierbinte s-a umflat, i-a căzut păstoriței pe obraz și i-a lăsat semn. Din cauza semnului. ceilalți păstori au poreclit-o Breaza și de la ea își trage numele localitatea.[1]

Originea transilvăneană a populației din Breaza reiese din anumite nume întălnite la unii localnici. Astfel, numele Focșeneanu, deținut de un număr semnificativ de familii, indică originea străbunilor lor din satul Focșa de lângă Făgăraș, iar numele Bran provine de la localitatea omonimă situată în apropierea Brașovului.[2] Familia preotului Samson D. Popescu, născut în 1862 în Breaza de Sus, are ca strămoși pe sătenii din Dârstea Brașovului.[3] Breaza este considerată una dintre cele mai importante așezări întemeiate de „...acești neobosiți oieri ungureni găsiți pretutindeni la muncă spornică și rodnică”.[3] Un descendent al familiei Mănoiu din Fundata, județul Brașov, care și-a schimbat ulterior numele în Manolescu, afirmă că „Niță, unul din fiii lui Moș Mănoiu, care avea doisprezece ani când a sărit gardul (...) luându-și drumul spre ținuturile libere românești, ajungând la Breaza, unde se căsătorește cu Ana, fiica lui Oprea Vârtej.”[4]

Portul popular este asemănător cu cel din Țara Făgărașului sau din Țara Bârsei, fiind utilizată aceeași cromatică: negrul și roșul.[5] Jocul popular „Ca la Breaza” are note aproape identice cu jocul „Breaza” din Făgăraș, acestea având originea primară comună.[5] Domnitorii munteni au stăpânit în secolele XIV-XVI Țara Făgărașului și Țara Amlașului, perioadă în care se trecea foarte des dintr-o parte în celalaltă a Carpaților.[3]

  1. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite Lahovari-Jos
  2. ^ Matei Stăncioiu, Emanoil Copăcianu, Breaza. Editura Sport-Turism, București, 1985. pg. 48
  3. ^ a b c Ștefan Meteș, Emigrări romănești din Transilvania în secolele XIII-XV, ediția a II-a. Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977.
  4. ^ Ion Mnaolescu, general. Omul de nădejde, ediția a III-a.
  5. ^ a b Stăncioiu, pg. 49

Documente ce atestă existența localității Breaza[modificare | modificare sursă]

Despre Breaza s-a amintit prima dată în anul 1431, când domn al Țării Românești era Alexandru I Aldea, unul din fiii lui Mircea cel Bătrân. Amănuntul este relatat într-un document din anul 1667, semnat și pecetluit de Elena Cantacuzino. În „catastih” se arată averea boieroaicei din care „satul Comarnic cu vecinii 262 și satul Breaza și Secăriile cu vecinii.... se vederează că sunt 236 de ani de când merge stăpânirea din neam în neam....”[1] Registrele begesimale Brașov din anul 1503 cuprind și Breaza, pe lângă alte localități prahovene cu care orașul făcea comerț, acestea menționându-l pe Neagoe din Breaza aflat la Brașov pentru negoț.[2] Același Neagoe este prezent și în Hrisovul Domnesc datat în 27 mai 1510, semnat de Vlad cel Tânăr, care menționa: „Am dăruit domnia mea, acest de față hrisov, prea cinstitului jupân Neagoe al lui Drăghici cu fiii lui, să le fie Breaza toată”.[3]

În anul 1711, domnitorul Constantin Brâncoveanu a confiscat toată averea ce se afla în posesia lui Gheorghe și Toma Cantacuzino, ca urmare a trădarii acestora în timpul războiului ruso-turc. Prin acest act, el deținea și jumatate din „moșia Breaza”.[4] În 1717, Nicolae Mavrocordat daruiește lui Iordache Cretulescu „acest sat Breaza”,[4] iar după anul 1892 localitatea ajunge în proprietatea lui Grigore Basarab Brâncoveanu, supranumit de locatari „Prințul Brâncoveanu”, care a avut soție pe Colette Cazianu, nepoata haiducului Iancu Jianu.[3] Începutul secolului al XX-lea este legat de activitatea așa-numitelor „case naționale”, lăcașe de cultură întemeiate de generalul Ion Manolescu, preotul Vasile Opriș, meșterul Ion Aldea, printre alții.[3]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul orașului era împărțit între două comune rurale, Breaza de Jos și Breaza de Sus, aflate în plaiul Prahova al județului Prahova. Comuna Breaza de Jos era formată din cătunele Breaza de Jos, Podu Vadului, Valea Lungă, Valea Târsei și Fricoasa, avea 3143 de locuitori, două școli (una de băieți cu 124 de elevi și una de fete, cu 16 eleve) și două biserici ortodoxe (una fondată în 1830 la Breaza de Jos și una fondată în 1818 la Podu Vadului). Locuitorii se ocupau în mică măsură cu agricultura, și în principal cu șindrilăria, dogăria, și cu fabricarea varului și a rachiului de prune.[5] Comuna Breaza de Sus se afla în aceeași unitate administrativă și până la 1834 a fost punct de vamă între Țara Românească și Austria. Ea era compusă din satele Breaza de Sus, Gura Beliei, Nistorești și Surdești, având în total 2814 locuitori; o școală deschisă în 1864 (după ce începând cu 1850 localnicii deja plăteau un învățător) în care învățau 110 copii (dintre care 16 fete); și două biserici în satul Breaza de Sus (una din 1777 și alta din 1884). Și în comuna Breaza de Sus, localnicii se ocupau tot cu șindrilăria, dogăria, rotăria și dulgheria, desfăcându-și produsele la Ploiești și (în târgurile sărbătorilor mari din an) la târgul Moșilor de la București. La Gura Beliei exista și o fabrică de var hidraulic, ce era folosit în construcții pe post de substitut pentru ciment. La Breaza de Sus se afla palatul de vară al lui Gheorghe Bibescu, cu parc și eleșteu, folosit de acesta în timpul domniei; domeniul aparținuse anterior (pe la 1808) familiei Sărdarului Nicolae Saegiu, trecând abia în următoarele decenii în posesia casei Brâncovenilor.[6]

În perioada interbelică, comunele au rămas separate, fiind parte a plasei Sinaia din județul Prahova.[7] În 1950, la reforma administrativă comunistă, comunele au trecut în raionul Sinaia din regiunea Prahova. În 1952, localitățile Podu Vadului, Breaza de Jos și Breaza de Sus au fost contopite în unitatea administrativă denumită Breaza și declarată oraș,[8][9] și arondată raionului Câmpina din regiunea Ploiești. Componența actuală o are din 1968, când a fost arondat județului Prahova.

Conform documentelor de arhivă, Breaza a fost în stăpânirea mai multor familii de boieri și dregători ai țării, printre care spătarul Drăghici și vistierul Udriște (anul 1538); Elena Cantacuzino, una din fiicele lui Radu Șerban, domn al Țării Românești între anii 1602-1611; marele postelnic Constantin Cantacuzino (1635); familia Cantacuzino; Gheorghe Bibescu, domn al Țării Românești (1842) (care a renovat castelul din Breaza de Sus); Grigore Basarab Brâncoveanu (1918).

  1. ^ Arhivele Statului, București, A N CC XCIII/156
  2. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite gt
  3. ^ a b c Ședința Camerei Deputaților din 7 octombrie 2003: Victor Bercăroiu - declarație intitulată „500 de ani de atestare documentară a orașului Breaza, județul Prahova”. cdep.ro. Accesat la 9 mai 2009.
  4. ^ a b Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite pb
  5. ^ Lahovari, George Ioan (1898). „Breaza-de-Jos” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 638. 
  6. ^ Lahovari, George Ioan (1898). „Breaza-de-Sus, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 638–640. 
  7. ^ „Județul Prahova în Enciclopedia României din 1938”. Accesat în 11 ianuarie 2012. 
  8. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite ropedia
  9. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite ot
Acest articol se referă la un oraș din România. Pentru alte sensuri, vedeți Breaza (dezambiguizare).
Breaza
—  Oraș  —
Gara Breaza
Gara Breaza
Stemă
Stemă
Breaza se află în România
Breaza
Breaza
Breaza (România)
Localizarea orașului pe harta României
Breaza se află în Județul Prahova
Breaza
Breaza
Breaza (Județul Prahova)
Localizarea orașului pe harta județului Prahova
Coordonate: 45°11′14″N 25°39′44″E / 45.18722°N 25.66222°E45°11′14″N 25°39′44″E / 45.18722°N 25.66222°E

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Stema Prahova.svg Prahova

SIRUTA 131103
Atestare documentară 1431

Reședință Breaza de Jos
Componență

Guvernare
 - Primar Gheorghe Richea[*][4] (PSD, 2016)

Altitudine 600 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 15928 locuitori
 - Densitate 1.654,45 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 18.199 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 105400

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului
IN CURAND
ADRESA: Breaza, str. Republicii, nr.82 B, Jud. Prahova.
TELEFON: 0244-340508
FAX: 0244-340428
E-MAIL: contact@primariabreaza.ro