Duelul dintre mai calmul prahovean Nae Constantin și vulcanicul bihorean Erik Lincar s-a desfășurat în limitele anticipate. Fiecare a demonstrat exact ceea ce se pricepe mai bine: unul să se apere „la sânge”, dar fără disperare, iar altul – să atace cu nerv și… nervi!

Dragos Trestioreanu - mart. 21, 2022

Îl știu pe Erik Lincar atât de pe vremea când juca în Divizia A, fiind un fotbalist talentat care a atras atenția mai mereu. Apoi, ca debutant în antrenorat am auzit de el pentru rezultatele de la Damila Măciuca, o echipă mică din județul Vâlcea. I-a fost și adversară Petrolului pe actualul „Ilie Oană”, în Cupa României, echipa lui chiar plăcând ochiului, atunci, deși a fost eliminată de „lupi”. Încet-încet, a urcat pe scara eșaloanelor și a ajuns să fie un tehnician căutat. Ba la Turris Oltul Turnu Măgurele, acolo de unde a și adus destui jucători la Universitatea Cluj, în vară, ba la Concordia Chiajna, acolo unde însă nu s-a pliat mai deloc. Era un băiat liniștit și un bun partener de discuții, transparent și cu bun simț, la conferințele de presă. Așa era…

Îl știu pe Nicolae Constantin atât de pe vremea când juca în Divizia A, fiind un fotbalist care a atras atenția mai mereu. Apoi, ca debutant în antrenorat, la SC FC Petrolul, respectiv Petrolul ’52, în calitate de secund al lui Răzvan Lucescu și, apoi, al lui Tavi Grigore pentru puțină vreme. A fost, în aceeași calitate, la echipa națională de tineret al României, și la fel în zona arabă, urmată de  revenirea acasă pentru obținerea licenței PRO. De când o are, a antrenat, mai pe fugă, la ACSO Filiași, în Liga a III-a, și ulterior la Fotbal Comuna Recea, în a II-a. A fost și încă mai este un băiat liniștit și un bun partener de discuții, transparent chiar peste poate și cu bun simț, dar nu numai la conferințele de presă. Așa era, așa mai și este…

Ei bine, dacă Nae Constantin nu a părut deloc altfel, deși tensiunea derbiului de sâmbătă l-a făcut să mai fie, rar, și altfel decât este de fapt (foto sus), am avut senzația că „U” a venit la Ploiești nu cu Lincar, ci cu o sosie a acestuia din urmă, deloc apropiată de original. Încă din momentul în care pe stadion au intrat suporterii echipei sale, el le-a permis celor de pe bancă să se ridice de acolo și să se agite, nervoși, din momentul în care a început duelul în scaune rupte din beton, torțe și petarde! În loc să le ceară tuturor să revină pe bancă, s-a făcut că plouă și atunci când a început schimbul de cuvinte neortodoxe al rezervelor cu spectatorii aflați în spatele lor, în tribună. Numai imnul Petrolului i-a liniștit! Nici nu a început bine meciulu și, parcă uitând că în toamnă era dus și luat de la meciuri cu scaunul rulant, de către team managerul lui „U „, fiind în convalescență după o operație la tendonul ahilean, Erik Lincar a alergat prin spațiul tehnic mai ceva decât… Cosmin Contra, pe când le antrena pe SC FC Petrolul, Dinamo sau echipa națională a României! Numai proteste, numai aruncat sămânță de scandal, numai mimică grotescă după diferite faze în care se credera defavorizat (foto mijloc), totul culminând cu acuzele de după derbi făcute la adresa arbitrajului mureșeanului Florin Andrei (foto jos, în echipament protocaliu-negru), cică unul pro-Petrolul, și referitoare la – vezi, Doamne! – alianțele din play-off dintre diverse echipe!!! Nu, acesta nu a fost Erik Lincar!

După ultimul fluier, deși fusese 0-0 și, ca gazdă, cred că visa nu numai să nu primească gol echipa lui, așa cum declarase ante-factum, ci să și marcheze și să câștige, Nae Constantin s-a dus glonț la banca oaspeților și i-a întins mâna, cu fair-play, mai întâi lui Viorel Domocoș, antrenorul secund al lui „U”. C0e fotbalist a fost și Domocoș! Apoi, s-a îmbrățișat chiar cu Erik Lincar. Un Lincar deloc jenat pentru comportamentul lui din timpul partidei și care, parcă, făcea un mare efort să răspundă aidoma gestului elegant și onorant al omologului său din tabăra Petrolului. Asta înseamnă să fi fost DOMN! De Nicolae Constantin zic, doar nu de Erik Lincar! Cel care mă gândesc cum va fi la Cluj, dacă la Ploiești, el – ca și toți ai lui din jur – și-a permis gesturi și vorbe pe care, cândva, le vedeam și auzi numai la/de la o echipă care s-a crezut mereu miezul fotbalului românesc!

Foto: www.fcpetrolul.ro (Gică FLUȘTER)