PDL: Şcoala românească produce şomeri

Redactia -

PDL: Şcoala românească produce şomeri

Comunicat de presă:

 

CONFERINȚĂ DE PRESĂ

Marți 9 iulie 2013, ora 12,00

ORGANIZAȚIA JUDEȚEANĂ PDL PRAHOVA

 

 

Conferința susținută de Prof. Adrian Ionică, secretar executiv departamentul învățământ al PDL Prahova.

 

Tema propusă: Strategia PDL privind sistemul de educație din România,

                       “EDUCAȚIA CU ADEVĂRAT O PRIORITATE NAȚIONALĂ!”

 

● Miercuri 3 iulie 2013, la Sibiu, PDL a lansat în dezbatere publică programul:

“ EDUCAȚIA CU ADEVĂRAT O PRIORITATE NAȚIONALĂ! ”. Acest program reprezintă în fapt strategia pe care o propune PDL privind sistemul de educație din Romănia.

În opinia PDL, această strategie continuă reforma în sistemul de educație, reformă începută în anul 2011 odată cu adoptarea Legii nr.1/2011 – Legea Educației Naționale.

 

● Scopul conferinței de presă este în principal acela de a mediatiza această strategie și de a transmite mesajul PDL elevilor și părinților, principalii beneficiari ai acestei strategii, dar și cadrelor didactice și societății civile.

 

● Indicatori de performanță ce descriu starea actuală a sistemului de învățământ din România:

1. Calitatea sistemului de învățământ

România – locul 108 din 144 de tări la nivel mondial.

2. Evaluare PISA (cât de pregătiți sunt tinerii pentru a se descurca în viața adultă)

România – locul 49 din 65 de țări evaluate.

3. Rata analfabetismului

( Bulgaria 2%, Ungaria 1% )

România – primul loc în U.E. cu o rată de aproximativ 6%.

4. Rata abandonului școlar

România – 17,5%

5. Rata șomajului în rândul tinerilor peste 18 ani

România – 22,7%

6. Absolvenții de facultăți profesează în alte domenii decât cele pentru care s-au pregătit

România – 80%

7. Numărul elevilor ce frecventează cursurile școlilor profesioale, comparativ cu perioada 1996-2002

Redus cu 95,3%.

8. Alocare procent PIB

(Danemarca 7,8%, Cipru 7,2%, Suedia 6,8%, Anglia 6,5%)

România aproximativ 4%

 

● Atunci când a fost gândită și elaborată strategia PDL, s-a ținut seama de două aspecte foarte actuale:

1. Ce oferă România astăzi elevilor , părinților și profesorilor?

2. Cum s-a ajuns aici?

 

Răspunsurile PDL la aceste întrebări

 

1. Ce oferă România de astăzi elevilor, părinților și profesorilor?

– Sisteme de educație şi cercetare care înregistrează decalaje faţă de standardele, practicile şi rezultatele din UE;

– Scăderea competitivității pe piața muncii, scăderea gradului de pricepere în gestionarea vieții personale prin învăţare pe tot parcursul vieții;

– O nepotrivire între abilităţile cerute de noile locuri de muncă şi abilităţile disponibile pe care le oferă cei care caută locuri de muncă;

– Stagnare economică, o creștere a dependenţei de inovațiile din afară.

 

2. Cum s-a ajuns aici?

– Politizarea în managementul instituțiilor de învăţământ, manifestată chiar cu primul act normativ dat la preluarea guvernării;

– Măcelărirea legii existente şi deschiderea sistemului pentru clientelism politic, lipsa de performanţă, lipsa de competitivitate şi de șanse egale;

– Renunţarea la standarde de etică şi profesionalism prin mușamalizarea acuzațiilor de plagiat, chiar la cel care ar trebui să fie un model de comportament;

– Trecerea clasei a IX-a de la gimnaziu, înapoi la liceu = acceptarea abandonului şcolar după clasa a VIII-a;

– Risipa, dezinteresul şi deficienţa în derularea programului “Cornul şi Laptele”;

– Lipsa unor soluţii referitoare la problema after-school;

– Lipsa de soluţii la problema violenţei în şcoli;

– Necorelarea programei şcolare cu cerinţele pieţei muncii;

– Scăderea dramatică a cheltuielilor de investiţii care ne împiedică să atingem obiectivele strategiei Europa 2020 privind modernizarea infrastructurii sistemului de educație;

– Abandonarea finanţării diferenţiate a universităţilor, pe criterii de performanţă;

– Bulversarea clasificării universităţilor şi menţinerea deliberată a unei stări de ambiguitate pentru a nu se şti care universitate este mai performantă;

– Scăderea bugetului cercetării;

– Impredictibilitatea sistemului de admitere în universităţi.

 

Concluzia este una singură: Școala românească produce ȘOMERI

 

● Plecând de la această realitate nu foarte optimistă, strategia PDL privind sistemul de educație din România are ca Obiectiv Principal:

COMPATIBILIZAREA SISTEMULUI DE EDUCAȚIE CU CERINȚELE PIEȚEI MUNCII.

 

● Viziunea PDL în domeniul educației este clară:

1. COMPETENȚĂ

2. PERFORMANȚĂ

3. ADAPTABILITATEA LA PIAȚA MUNCII

 

Cerințe:

– Crearea, pe termen lung, a unui sistem bazat pe cunoştinţe, competenţe, etică și profesionalism.

– Promovarea intereselor elevilor și studenților prin rediscutarea curriculei și adoptarea acesteia la cerințele pieței muncii.

– Formarea continuă a cadrelor didactice, evaluarea rezultatelor și stimularea financiară a performanței.

– Dezvoltarea infrastructurii școlare.

– Alocarea prin Constituție a minim 5% din PIB pentru educație.


● Strategia PDL , propune o serie de soluții concrete la problemele cu care se confruntă astăzi învățământul românesc:

a) Operaţionalizarea conceptului de “educaţie continuă” pentru educatori şi învăţători – instruirea permanentă a cadrelor didactice ridică nivelul educației de care beneficiază elevii;

b) Încurajarea alimentaţiei sănătoase şi diversificate în şcoli prin programul  “Masă la Şcoală”. PDL va supraveghea întreg procesul legislativ şi va promova acest program;

În acest sens, grupurile parlamentare ale PDL au inițiat un proiect de lege ce va fi supus dezbaterii în Parlament, proiect privind programul „Masă la Școală”, program ce se adresează elevilor din învățământul obligatoriu de stat, confesional și privat, preșcolar, primar și gimnazial. Prin acest program, se acordă gratuit o masă la școală, în limita unei valori zilnice de 10 lei/elev.

 

c) Asigurarea serviciilor de supraveghere şi educare a copiilor după orele de şcoală, prin susţinerea proiectului legislativ privind aplicarea programului “şcoală după şcoală”. PDL propune introducerea unui tichet în valoare de 100 de lei lunar pentru programul “Şcoală după Şcoală”;

 

d) Încurajarea parteneriatului public-privat pentru construcţia de grădiniţe şi creşe, unde statul participă cu min. 30% din investiţie şi acordarea unor facilităţi fiscale pentru investitori;

 

e) Combaterea violenţei în instituţiile de învăţământ, prin:

– generalizarea cabinetelor psihopedagogice în şcoli,

supravegherea video,

campanii de informare anti-violenţă;

 

f) Consolidarea succesului clasei pregătitoare prin investiţii în infrastructura şcolară;

 

g) Modernizarea curriculară, orientată pe competenţe cheie care trebuie identificate şi dobândite pe fiecare nivel de studiu, COMPATIBILE cu cerinţele noii economii a cunoașterii, urmare a unei analize amănunţite;

 

h) Finanțarea învățământului, folosirea fondurilor europene;

 

i) Reluarea  clasificării  universităţilor, a ierarhizării programelor de studii şi instituirea mecanismului de finanțare diferenţiată.

 

j) Regândirea şi transparentizarea sistemului de evaluare a performanţelor profesorilor şi debirocratizarea muncii acestora;

 

k) Redeschiderea dezbaterii cu privire la clasa a IX-a, tocmai pentru că avem modelul clasei pregătitoare, neacceptată până nu s-a pus în practică, şi acum lăudată (aşa cum prevede LEN);

 

l) Acordarea unui pachet de stimulare financiară pentru tinerii care vor să se angajeze în sistemul educaţional. Pachetul va conţine: subvenţionarea achiziţionării revistelor de specialitate; abonamente la baze de date şi decontarea reală (nu doar pe hârtie) a abonamentelor pentru transportul în comun din bugetul de stat şi nu de la bugetul local, cum se întâmplă acum;

 

m) Facilităţi pentru atragerea investitorilor în crearea de instituţii private sau în parteneriat public-privat, în vederea înfiinţării de şcoli profesionale;

 

n) Dezvoltarea învăţământului profesional prin organizare şi finanţare – ca formă de învăţare a unei meserii necesare pe piaţa muncii şi nu ca o formă alternativă la eşecul evaluărilor;

 

o) Extinderea învăţământului profesional printr-o legislaţie care încurajează autonomia în folosirea fondurilor extrabugetare;

 

p) Încurajarea şi susținerea de către stat a împrumuturilor pentru studii;

 

r) Facilităţi pentru agenţii economici care sponsorizează sau participă în programe de cercetare.

 

 

ÎN CONCLUZIE, PROMOVĂM:

 

  1. 1)Finanțarea corectă a educației și cercetării: 5% prin Constituție;
  2. 2)Merit în selecția, avansarea și remunerarea profesorilor;
  3. 3)Merit în obținerea diplomelor și notelor;
  4. 4)Standarde de calitate internaționale;
  5. 5)Formare pentru muncă, nu pașaport pentru șomaj;
  6. 6)Învățământ dual: carte, dar și, în paralel, o meserie;
  7. 7)Învățământ în interesul țării, nu al grupurilor de interese;
  8. 8)Predictibilitate în învățământ, nu schimbări haotice an de an.

 

 

 

 

                                                                                                      Biroul de presă

                                                                                                      PDL Prahova