De ce a câștigat FC Petrolul în dauna campioanei en-titre și de ce meciul din „Giulești” va fi cu totul altceva! Victoria cu Farul a „lupilor” a atras cu adevărat atenția unui Rapid ce și-a propus mai mult decât poate duce și se resimte!

Dragos Trestioreanu -

De ce a câștigat FC Petrolul în dauna campioanei en-titre și de ce meciul din „Giulești” va fi cu totul altceva! Victoria cu Farul a „lupilor” a atras cu adevărat atenția unui Rapid ce și-a propus mai mult decât poate duce și se resimte!

Au trecut șase zile de la frumosul succes al FC Petrolul în dauna campioanei en-titre, FCV Farul Constanța, scor: 3-2, și cu imaginile de-atunci, gata sedimentate, dar și cu entuziasmul departe de a se fi domolit, am tot căutat să înțeleg cât mai bine cum de s-a câștigat. Mai precis, cum a fost posibil ca, după meciuri (cam) fără sare și piper, în primele trei etape, totuși – cel puțin în primele două confruntări – cu șanse și de câte șase puncte, să urmeze, imediat, o evoluție atât de solidă. Cred că a fost primul joc, după destulă vreme, în care, efectiv, nu am putut scrie absolut nimic critic despre vreun petrolist intrat în primul „11” sau pe parcurs, în echipă. Bine, nici nu mi-aș fi dorit așa ceva, iar afirmația de mai sus nu-i făcută, nici în prezent, sub influența sentimentelor de uimire, post-factum. Nicidecum, mă jur! O explicație ar fi o anumită schimbare de strategie, câteva mutări făcute de Florin Pârvu. Puține, dar cu impact. Precum revenirea lui Meijers în formula de bază – cine a avut inițiativa trecerii lui pe banca de rezerve bănuiesc că și-a mușcat mâinile, duminica trecută! – și titularizarea lui Hanca la închidere. Apropo de Hanca, căci de Doua știam, sprintul lui de pe banca de rezerve, deși era accidentat, spre poarta din fața Peluzei 2, pentru a-l felicita pe Irobiso pentru golul victoriei, mi-a dovedit, ca și prestația lui în ansamblu, că a și devenit „lup” cu adevărat, nu numai cu acte în regulă!

Ce-ar mai fi condus la victorie? Unii afirmă, și acum, că… absențele din tabăra lui Gică Hagi, adică mai ales a lui Alibec, Mazilu și Borza, toți trei internațional de seniori sau de juniori ori tineret. Haideți să vedem pe cine ar fi avut în față Alibec! Pe Papp sau Meijers ori – de ce nu? – și pe Hanca. I-ar fi fost chiar atât de ușor lui Denis? Nu sunt convins. Dar Mazilu? Pe un Țicu într-una dintre cele mai bune zile ale sale, atât în apărare, cât și, mai ales, în atac! Borza? Doua sau Musi; unul fâșneț, speculativ și bun șuter, iar altul, șmecher mare, în sensul fotbalistic bun al cuvântului. Băluță? A intrat în repriza secundă, iar tot ce-am văzut la el a fost o reluare ce mergea mult pe lângă bară, dar mingea s-a lovit de Carnat și s-a dus în poartă! Assist? Aș zice mai degrabă că noroc chior! Popescu? Oricum, nu îmi spune prea multe, așa, în general. Aioani? La cum a apărat până acum nu s-a prea simțit absența. Înlocuitorii lui Alibec, Mazilu, Borza, Băluță, Popescu și Aioani au fost Rivaldinho, Vână, Kiki, Nedelcu, Boli și, respectiv, Buzbuchi. Ia să analizăm: brazilianul e atacant bun, nu o fi el chiar Alibec, dar nici prea departe, „reșapatul” post-„Craiova lui Rotaru”, da, o improvizație, accept, fundașul stânga a fost înlocuit de un… titular obișnuit al postului, ca și mijlocașul central, de altfel, fundașul central stânga are atâta experiență și valoare, încât a fost hilar dacă s-a strâmbat din nas, iar între buturi, cel puțin sezonul acesta, rezerva a fost peste titular, ce să mai! Bref, cum s-o dai pe absențe?!? Forța peluzelor și a tribunelor, puterea dată de suporteri, atenția sporită a jucătorilor, curajul de a învinge o echipă care își cam făcuse de cap pe „Ilie Oană” de la o vreme, GRUPUL, real duminica trecută, nu numai un clișeu al fotbalului autohton, și credința că se poate, de ce nu? Astea au fost, la rece, argumentele unei victorii care nu ar trebui minimalizată de către nimeni, pentru că ar fi o mare nedreptate, fără nici un fel de dubiu.

Mâine, duminică, în sfârșit în prime-time, deci de la 21.30, vine rândul „Primvs Derby”. Oricum era un meci al marilor orgolii, dar acum are și conotații absolut speciale: Petrolul vrea să confirme că „stingerea” Farului nu a fost ceva întâmplător, ci numai și numai o abordare corectă, iar Rapidul că poate face față obiectivului, prea puțin realist, așa o văd, de a ataca titlul. Echipe centenare, și Rapid, și Petrolul au sau – mă rog – au avut parte de contestări, în privința băncilor tehnice. Italianul Cristiano Bergodi cred că pentru a fi avut îndrăzneala de a-i „lua locul” unui… autopropus fără șansă, în vreme ce Florin Pârvu pentru locul din subsol din primele trei etape, unul neobișnuit pentru fani după sezonul trecut. Săpunaru & Co. nu au câștigat încă în „Giulești”, fiind egali cu Sepsi și chiar și cu FC Botoșani. Firesc, „cazanul”  stă să dea pe dinafară. Nu te poți bate la titlu dacă nu te impui pe tabelă nici măcar acasă. Dar nici – zic eu – cu așa achiziții, cu puține excepții, nedemne de atacarea unui titlu. Însă, una-i una, iar alta-i alta. Pe Petrolul o va aștepta „infernul” la București, mai ales după ce a atras atenția Rapidului prin succesul de acum șase zile, dar dacă Pârvu va gândi, din nou, o strategie bună, artunci ar fi posibil să nu se piardă acolo unde nici nu se concepe altceva decât victoria „alb-vișiniilor”! Căci, dacă nu va fi să fie, va fi, în schimb, o „implozie”! Poate că tocmai astfel o fi o pâine de mâncat pentru „lupi”, așa cum  se zice în jargonul sportului rege!

Foto: www.fcpetrolul.ro și www.gsp.ro