S-o fi dedus, la fostul sediu al Petrom, ce-a vrut realmente să spună Seniorul Mircea Dridea, la întâlnirea de la Primăria Ploiești? Ce-a cerut, de fapt, Costel Lazăr de la municipalitate s-o fi înțeles în cele din urmă?

Dragos Trestioreanu - iun. 11, 2021

Am evitat cât am putut de mult, până acum, să mă pronunț într-un sens sau în altul, ba chiar să și fac unele comentarii, cu privire la „cazul Petrolul-Primăria Ploiești”, fiindcă îl pot numi deja un caz, la cât s-a lungit. Urmăritorii atenți și asidui de pe o rețea bine cunoscută de socializare au observat, sunt convins, acum vreun an, un an și jumătate, debutul unei „campanii” anti-conducerea actuală a Petrolului, rezultatele de-atunci, și cele ulterioare, de altfel, fiind un „teren” – ca să păstrez termenii din fotbal – numai bun, pentru a se pune o presiune mare „pe cine trebuia”. Până aici, totul OK, fiind normal ca lipsa de rezultate să fi fost amendată de către o parte dintre suporteri, cei vehemenți. Însă, cunoscătorii erau cei care… îi cunoșteau pe purtătorii „stindardului revoluției”, începute din timp. Se spune că, atunci când cineva vrea credibilitate, nu trebuie „agățat” de/cu NIMIC! În caz contrar, în timp, demersul – pornit din motive obiective – își pierde tot mai mult din conținut, chiar până la a dispărea cu totul. Evident, după ratarea pentru a treia oară consecutiv a promovării, aceiași revoltați au apăsat și mai mult pe „accelerator”, ieșind și cu soluțiile și cu numele celor care – au zis ei – le-ar fi garantat succesul la finele celei de-a patra ediții de campionat din eșalonul secund. Trec peste faptul că nici Dumnezeu nu poate băga mâna în foc că ar putea s-o promoveze 100% pe Petrolul la anul, darămite un simplu muritor, chiar și cu bune intenții! Nici măcar un antrenor care a mai bifat o promovare din L2 în L1 nu poate afirma, pe cale de consecință, ca ar fi devenit de-atunci deținătorul know-how-ului accederii la sigur în primul eșalon, ori de câte ori ar prelua o echipă. Dacă ar fi fost așa, ar fi fost îngropat în aur, până acum, și s-ar fi făcut la poarta lui o coadă ca pe vremuri la lapte și brânză!

Nemailungind povestea, apreciez că acuzațiile și chiar soluțiile ulterioare mai rău au încurcat, decât au descurcat ițele, discuțiile dintr-o parte spre alta, se deduce dinspre cine către cine, având izul mai degrabă al unor impuneri, decât al unor propuneri. Și așa s-a ajuns – s-o fi înțeles, oare, unde trebuia? – la o întârziere periculos de mare și la stabilirea bugetului Petrolului pentru sezonul 2021-2022, și la definitivarea campaniei de achiziții, de care este ombilical legată cea a renunțărilor la jucători. Da, domnilor, credeți, nu credeți, timpul chiar a intrat în sac. Dacă echipa era în L3 și debuta pe la finele lui august, mai era cum era, dar va lua startul oficial la sfârșitul lui iulie, iar reunirea va avea loc pe 14 iunie. Evident, fără un lot definitivat într-o mare măsură și fără, astfel, vreun obiectiv dorit de suporteri, nimic nu poate zice sau cere ceva! Urmărind înregistrarea întâlnirii dintre reprezentanții Petrolului și ai suporterilor acesteia cu aceia ai municipalității (primar, viceprimar, consilieri locali), am reținut un discurs scurt și la obiect al Seniorului Mircea Dridea, același domn inteligent și care – deși cu maximă eleganță – nu se sfiește să spună lucrurilor pe nume. Uimit de soluția aleasă de primărie – o asociere între clubul Petrolul și SC Hale și Piețe -, ca și de solicitarea expresă a unui drept pe veto în conducerea clubului de către municipalitate, fără pretenția de a-l cita fidel, cred că fostul mare atacant de odinioară a punctat sec, ca și în fața porții: „Fără să jignesc pe nimeni, a asocia numele de Petrolul cu Hale și Piețe mi se pare ceva, nici nu știu cum să numesc! Iar cu acea propunere, cu o conducere formată din nouă persoane, una în care opt persoane pot fi de acord, iar una, nu, iar aceea să zică veto, chiar că nu înțeleg!”. Dacă Seniorul nu a înțeles, oare or fi înțeles cei de față ce-a vrut să spună, realmente, domnia sa? Dacă au înțeles, vor… înțelege și suporterii din forma finală a asocierii, căci bănuiesc că acolo se va ajunge într-un final. Un final însă în care cine poate participa, legal, cu maximum 17,5% dintr-un buget necesar pentru promovare nu poate pretinde, în niciun caz, drept de veto, nu are cum! Ah, dacă se ajunge la un 4-4 la adoptarea unei decizii în cadrul conducerii clubului, atunci ar fi firesc ca al nouălea să încline balanța după cum îi dictează – nu vreau să zic nici conștiința, nici interesul! – reușita acesteia. Se mai vorbește și de obligația clubului de a dea seamă pentru cheltuirea bugetului. Solicitare firească, însă numai în situația în care toată suma ar fi fost asigurată de către o singură entitate, ci nu de mai multe, așa cum se va întâmpla. De ce să se justifice clubul la primărie pentru cum a cheltuit banii veniți din sponsorizări de la, să zicem, Veolia România și Greenfield? Nu, justificarea, dacă va fi cerută, o pot cere exclusiv cele două firme mai sus-amintite, primăria urmând să ceară să fie informată de suma alocată de ea însăși. Iar, dacă părțile s-au înțeles pentru un anume obiectiv, promovarea să zicem, și despre eventuala nerealizare a acestuia trebuie date explicații. Atât și nimic mai mult! Reamintesc că propunerea este ca ACS Petrolul ’52 Ploiești să fie condus, potrivit asocierii cu municipalitatea, de trei reprezentanți ai acesteia din urmă, trei ai clubului și trei ai suporterilor. Câtă vreme s-ar adopta metoda brainstorming-ului, ideea unei astfel de conducerii chiar poate fi de bun augur.

În scrisoarea din partea membrilor fondatori ai ACS Petrolul ’52, iscălită de președintele executiv Costel Lazăr, acesta a marșat către o acordare a mărcilor prin asociere, deci fără o licitație, și un tarif preferențial la folosirea arenei Ilie Oană, tot în aceeași bază. Numai că, să vedem dacă e și legal să fie așa, fiindcă s-a creat un precedent și într-un caz, și în altul, odată cu achiziționarea mărcilor și cu închirierea stadionului pentru meciuri și antrenamente, ca și a spațiilor folosite pentru birouri și fan shop, totul pe o anumită sumă de bani. Dacă juriștii vor spune că-i legal, atunci va fi perfect, dar dacă nu, este clar că nu se va putea da curs favorabil solicitărilor clubului găzarilor. A mai fost ceva legal cândva și, până la urmă, s-a ajuns la arestări! Deci, atenție mărită! Una peste alta, ce trebuie reținut din speech-ul lui Lazăr este că, la fotbal, nu există timp destul niciodată, iar cine îl pierde, chiar rămâne de căruță! Dacă se dorește într-adevăr promovarea, totul trebuie făcut pe „repede înainte”, fără interese, fără dorințe ascunse, ci numai și numai spre binele clubului. Așa cum ar fi renunțarea definitivă la forțarea bizară a înlocuirii un om de fotbal care a făcut parte din staff-ul unui club ce-a cucerit, nu de mută vreme, titlul național, Cupa României și Supercupa cu altul a cărui ultimă „performanță” este o retrogradare din L2 în L3! Nu știu dacă așa ceva se poate numi expertiză, profesionalism etc.! În plus, un club nu se poate conduce de la… televizor, asta fiind clar cum vine treaba cu experiența și profesionalismul din ultimii ani!