Salina Slănic – redeschisă la 3 luni după “Colectiv”

Daniel Dimache - feb. 25, 2016

Salina Slănic Prahova a fost redeschisă, miercuri 24 februarie, pentru vizitare, la trei luni după ce activitatea turistică a fost sistată în urma unei decizii a directorului general al Societății Naționale a Sării care a cerut, după incendiul de la „Colectiv”, ca salinele cu activitate turistică să obțină avize și autorizații de la ISU şI de la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM).

În cele trei luni în care activitatea turistică a fost sistată au fost executate lucrări pentru pornirea în siguranță a obiectivului.

Astfel, liftul care deservește salina a fost expertizat tehnic, spațiul subteran a fost igienizat și au fost efectuate lucrări de întreținere care țin de specificul minier.

Liftul, care este în funcțiune din anul 1936 şi care în 2014 s-a prăbuşit câţiva metri în gol, cu turişti în el, va putea fi folosit de acum înainte doar ca o a doua cale de acces în salină, ce va fi folosită doar în caz de forță majoră, accesul curent făcându-se, în continuare, cu microbuzele.

Primarul oraşului Slănic, Costea Daneluş, cel care a făcut în ultima perioadă de timp presiuni pentru grăbirea redeschiderii obiectivului turistic şi-a arătat satisfacţia cu privire la repornirea activităţii. “Oraşul Slănic a fost lipsit de fonduri consistente care intrau în urma venirii turiştilor la Salină. Cel puţin 3 autocare pe zi soseau în vizită la Salină, turişti pe care sperăm sa-i recâştigăm de acum înainte”, a declarant edilul din Slănic Prahova.

Peste un secol şi jumătate de activitate balneoturistică

Pe seama salinei, a izvoarelor sulfuroase de pe versanţii văii Slănicului şi a celor şapte lacuri sărate, formate pe vechile exploatări de sare, s-a dezvoltat o activitate balneoturistică, atestată documentar din anul 1853, ce a contribuit la declararea localităţii Slănic Prahova ca staţiune turistică de interes naţional.

Mina Unirea (Salina Slănic Prahova), situată la o adâncime de 208m, pe o suprafaţă de 53.000mp, a fost deschisă vizitării după anul 1970. Circuitul turistic parcurge un traseu care permite evidenţierea unor elemente spaţiale de interes turistic în structura internă a masivului de sare, reprezentate prin cute cu dezvoltare pe zeci de metri, marcate prin alternanţe de benzi divers colorate, cu nuanţe de gri şi alb, diverse caracteristici mineralogice (structură, textură, mod de cristalizare) şi prin puritatea deosebită a sării.