Sebi Tudor dă sfaturi Petrolului şi Astrei din Arabia Saudită

Redactia - dec. 15, 2011

Într-un interviu acordat cotidianului ProSport, fostul antrenor principal al echipelor SC FC Petrolul, Chimia Brazi şi Juventus Bucureşti, Eusebiu Tudor (foto, în mijloc; www.prosport.ro), în prezent coordonator al colectivului tehnic al formaţiei de tineret a clubului saudit de primă ligă Al Ettifaq, dă câteva sfaturi interesante conducrilor tehnice ale trupelor ploieştene din Liga I, după o radiografiere aproape exhaustivă a jocului acestora.

Despre SC FC Petrolul, Sebi Tudor a vorbit mai mult, fiind mai în cunoştinţă de cauză: „Fosta mea echipă are un super stadion, pe care cred că, prin luna mai a anului viitor, o să-l văd şi eu. De-abia aştept să iau vacanţă, din acest punct de vedere. Petrolul are nişte suporteri incredibili. Incidentul cu acel individ, la meciul cu Steaua, nu-i reprezintă  pe suporterii ploieşteni. Este un mare dezavantaj că Petrolul nu are susţinere din tribune, acum, din cauza suspendării, şi nu aş vrea sa supăr pe nimeni, dar acei suporteri au câştigat multe puncte pentru echipă, mai ales în eşalonul secund. Cred că ar trebui un pic regândită strategia de construire a unei formaţii, luând un simplu model de la echipe precum Ceahlaul sau Pandurii. Antrenorii de acolo sunt preocupaţi foarte mult de posesia mingii, de a provoca în permanenţă jocul, ci nu a-l aştepta. Echipele lor joacă un fotbal destul de frumos şi eficient. Dacă ai posesia balonului, controlezi şi jocul, dacă mingea este la adversar, atunci îl conduce el. O echipă ca Pandurii, care are jucători fără nume, dar cu o concepţie de joc foarte sănătoasa, etalează un fotbal spectaculos. Este meritul lui Petre Grigoraş. Desigur, chiar şi jucând bine, se poate întâmpla să pierzi uneori. Dar, cu siguranţă, rezultatele vor şi apărea. Aceste echipe mici, prin filozofia pe care o au antrenorii lor, s-au dezvoltat, au început să aibă jucători convocaţi la selecţionatele naţionale, iar cluburile lor au numai de câştigat. Petrolul a fost şi este o echipă care va trebui să-şi crească propriii jucători şi să progreseze, ca formaţie. Or, la acest moment, dacă nu greşesc, nu există decât un singur fotbalist din Ploieşti – Mihai Tudor. Sincer, eu mă bucur să văd la televizor foşti jucători ai Petrolului, care au lucrat cu mine, acum combătând în prima ligă. Unii dintre ei sunt chiar ploieşteni, precum Marinescu, de la Universitatea Cluj, şi Lazăr, de la Sportul Studenţesc. Alţii, ca Rus, de la Dinamo, Bozga şi Stoica, de la Concordia Chiajna,  şi Stana, de la Ceahlăul,  merită, la rândul lor, tot respectul. Cred că s-a renunţat uşor la unii dintre ei,  la meciul Petrolului cu Sportul,  de exemplu, Lazăr cam distrându-se pe teren, în câteva faze, cu adversarii. Şi Stana a avut un randament bun la Piatra Neamţ. Eu, întotdeauna, am avut o slăbiciune pentru jucătorii tineri şi chiar i-am promovat la Petrolul pe unii care nu împliniseră 16 ani. Nu cred că pierzi, ca antrenor, dacă ţii lângă echipă şi fotbalişti tineri, din propria pepinieră, în loc să îl ai pe Mitea, de exemplu. Repet, nu vreau să jignesc pe cineva, dar ce face Komazec sau Roman făcea şi Constantin Stoica, dacă i se acorda încredere. Sau Năstase. Şi mai sunt exemple. Pentru că, aşteptând în permanenţă acel investitor cu multe milioane să ne cumpere fotbalişti gata făcuţi, putem risca să nu jucăm niciodată nimic. Unui antrenor îi trebuie timp să construiască o echipă, iar aici, cred că antrenorul Petrolului are un avantaj faţă de alţi antrenori, pentru ca a avut timp şi, cu siguranţă, va mai avea s-o mai construiască. Important este să meargă pe strada” bună, cum se zice, pentru că, aşa cum se prezintă lucrurile acum, direcţia este greşită”. Cam are dreptate tânărul şi înzestratul antrenor, nu-i aşa?

În privinţa Astrei, Eusebiu Tudor este de părere că „a avut o perioada foarte bună cu Marius Şumudică, iar acum este, din nou, în căutări, se pare. Iar dacă, la Petrolul, antrenorul a avut timp, la Astra nu a fost aşa. Cu Dinamo, 0-0 a fost un rezultat bun. Am văzut că se bucurau după joc, cred că şi-au propus să nu piardă, să nu ia gol şi  le-a ieşit. Astra este o echipă mult mai solidă decât Petrolul, dar nu are suporteri şi atmosferă. Cu Tibor Selymes, echipa încearcă mult să provoace un joc de angajament, cu mingi lungi, pe atacanţi. Am văzut că tinde să se închidă în defensivă, iar dacă reuşeşte să marcheze, e OK. Dacă nu, măcar să nu primească. Cred că şi Astra, ca şi Petrolul, de altfel, este mult mai periculoasă în deplasare, unde poate desfăşura mai bine contraatacul. Acasă, ambele sunt nevoite să joace mai mult pe atac poziţional. Iar din acest punct de vedere, au ceva probleme. Tocmai de aceea, se descurcă mai uşor cu echipele mari. Tehnic, jucătorii care sunt poziţionaţi în faţa balonului, pe faza de posesie, se numesc jucători de ajutor, iar cei din spatele acestuia – jucători de susţinere. De prea multe ori, la Petrolul şi, chiar, la Astra, pe faza de posesie, avem unul sau doi jucători de ajutor şi şapte-opt de susţinere. Adică, prea mulţi sunt pe poziţii defensive. În plus, există fotbalişti care fac prea multe atingeri de balon, oferă timp şi spaţiu adversarului, mai ales la Petrolul”. Bună radiografie, e clar!

: