Situaţia pădurilor proprietate publică a statului din judeţul Prahova

Redactia - mai 30, 2013

1. 1.Stadiul certificării managementului forestier, în sistem FSC, pentru circa 91.000 ha din fondul forestier, proprietate publică a statului

   Certificarea managementului forestier este un act voluntar, iniţiat la cererea proprietarului sau a administratorului pădurii, în vederea evaluării, de către un organism acreditat internaţional, a modului în care se face gospodărirea fondului forestier.

Iniţiativa a pornit în 1993, din partea organizaţiilor forestiere profesionale, a companiilor de exploatare şi prelucrare a lemnului, a proprietarilor de pădure, organizaţiilor de mediu şi a celor pentru protejarea populaţiilor indigene, şi a dus la crearea Forest Stewardship Council (Consiliul pentru Gospodărirea Pădurilor), organizaţie internaţională non-guvernamentală, independentă şi non-profit. Ulterior au mai apărut şi alte organisme similare.

   Standardul FSC cuprinde 10 principii şi 56 de criterii care trebuiesc respectate în integralitate şi se referă la:

–       acordul regulamentelor şi procedurilor interne cu legislaţia şi principiile FSC;

–       respectarea dreptului de proprietate şi a celui de folosinţă, împreună cu responsabilităţile aferente;

–       respectarea drepturilor populaţiilor locale;

–       stabilirea relaţiilor de colaborare permanentă cu comunităţile locale şi acordarea drepturilor salariaţilor;

–       valorificarea eficientă şi raţională a tuturor beneficiilor pădurii;

–       evaluarea şi limitarea impactului asupra mediului;

–       întocmirea şi punerea în aplicare a unui plan de management pe termen mediu şi lung;

–       evaluarea şi monitorizarea permanentă a stării pădurii;

–       menţinerea şi protejarea pădurilor cu mare valoare conservativă;

–       realizarea de plantaţii care să ducă, atât la satisfacerea nevoior de lemn cât şi la integrarea în cadrul natural fundamental al viitoarelor păduri.

   Deşi o mare parte a prevederilor standardului FSC sunt prevăzute în legislaţia silvică, în procedurile şi regulamentele silvice în vigoare la noi în ţară, respectarea acestuia presupune şi o serie de activităţi noi pentru administraţia silvică precum:

–       instituirea unei colaborări transparente cu comunităţile locale materializată prin organizarea de consultări regulate împreună cu toţi factorii interesaţi (ONG-uri, instituţii ale statului, proprietari de pădure etc), punerea la dispoziţia publicului a documentelor interne de management (program şi realizări, amplasarea masei lemnoase ce urmează a fi recoltată, comunicarea zonelor de combatere chimică a dăunătorilor etc), realizarea unui sistem eficient de preluare şi rezolvare a sesizărilor şi a reclamaţiilor etc;

–       protejarea lemnului mort, în scopul promovării biodiversităţii, precum şi a surselor permenente de apă;

–       identificarea şi protejarea pădurilor cu valoare ridicată de conservare, a speciilor rare sau aflate într-o situaţie critică;

–       utilizarea de pesticide cu impact redus asupra mediului.

   Avantajele introducerii managementului de tip FSC ţin, în special, de posibilitatea intrării pe noi pieţe de desfacere şi anume a celor cu lemn şi produse din lemn certificat precum şi de recunoaşterea managementului durabil de la nivelul administratorului fondului forestier.

Direcţia Silvică Prahova, ca unitate a Regiei Naţionale a Pădurilor- Romsilva, este implicată în acest proces de certificare a managementului forestier începând cu anul 2009, cu toate cele 9 ocoale silvice componente reprezentând o suprafaţă de 90.053 ha. Au fost parcurse etapele de pre-evaluare şi evaluare principală, în acest moment RNP-Romsilva aşteptând din partea FSC transmiterea certificatului, acesta având o valabilitate de 5 ani.

   În următoarea perioadă se va derula etapa de monitorizare în care vor avea loc vizite de evaluare, cel puţin anuale.

2.Măsurile dispuse pentru identificarea, monitorizarea şi protecţia speciilor rare, ameninţate sau periclitate

Speciile rare, ameninţate sau periclitate, care necesită protecţie, sunt incluse în anexele la OUG 57/2007 (actualizată) iar prezenţa lor a fost identificată cu ocazia instituirii de arii protejate, incluse în reţeaua Natura 2000 şi păduri cu valoare ridicată de conservare, constituite în baza procedurilor FSC.

Pe raza Direcţiei Silvice Prahova, sunt constituite situri incluse în reţeaua Natura 2000: Munţii Bucegi – 38745 ha din care 34% în judeţul Prahova, având ca administrator Parcul Natural Bucegi, unitate a RNP Romsilva, Munţii Ciucaş – 21950 ha, din care 40% în judeţul Prahova, având ca administrator Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti (ICAS Bucureşti) şi Fundaţia Carpaţi Braşov, Pădurea Glodeasa-535ha şi Pădurea Plopeni – 89ha , cu administrator Muzeul de Ştiinţe ale Naturii Prahova, Stânca Tohani – 50 ha, cu administrator Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova, Coridorul Ialomiţei- 7480 ha şi Cheile Doftanei- 2613 ha, care sunt în procedură de atribuire a custodiei sau administrării.

Până în acest moment, doar situl Bucegi are plan de management aprobat iar siturile Ciucaş, Pădurea Glodeasa, Stânca Tohani sunt în diferite stadii ale procesului de aprobare. În cadrul grupurilor de lucru care au participat la finalizarea planurilor de management, a participat şi Direcţia Silvică Prahova propunând diferite amendamente. Pentru activităţile cu specific silvic din cadrul siturilor, Direcţia Silvică Prahova direct sau prin ocoalele silvice, solicită avizul APM Prahova pentru stabilirea conformităţii cu legislaţia specifică precum şi din partea administratorilor desemnaţi ai siturilor, pentru conformitate cu planurile de management.

În cazul acestor terenuri forestiere, măsurile de monitorizare şi protecţia speciilor rare sunt parte a planurilor de management întocmite de administratorii siturilor.

Al doilea palier, în care se desfăşoară monitorizarea şi protecţia speciilor rare, este cel al identificării şi administrării pădurilor cu valoare ridicată de conservare.

Pe raza Direcţiei Silvice Prahova au fost identificate, cu sprijinul ICAS Braşov, 6.418 ha păduri cu valoare ridicată de conservare şi se referă la protejarea biodiversităţii, servicii aduse mediului, servicii sociale şi culturale. Parte din aceste păduri sunt gazde pentru specii precum ursul brun (Ursus arctos), râs (Lynx lynx), pisica sălbatică, cocoşul de munte, castorul sau reprezintă ansambluri de ecosisteme valoroase.

În cadrul măsurilor de monitorizare şi protecţie, se iau următoarele măsuri:

–       delimitarea şi marcarea suprafeţelor;

–       executarea doar de lucrări de conservare şi grădinărite sau interzicerea cu desăvârşire a tăierilor;

–       recoltarea masei lemnoase doar în repaus vegetativ;

–       interzicerea trecerilor la păşunat, în condiţiile în care păşunatul efectiv este interzis, prin Legea 46/2008 (Codul Silvic)

–       căile de scos apropiat al materialului lemnos ocolesc zonele protejate;

–       interzicerea oricăror lucrări în perioadele importante pentru speciile protejate (ex.rotitul la cocoşul de munte).

1. 3.Informare privind identificarea zonelor în care urşii depăşesc suprafeţele forestiere, intrând în aglomerările urbane în căutare de hrană, şi propuneri pentru soluţionarea acestui fenomen

Direcţia Silvică Prahova gestionează, în prezent, 4 fonduri de vânătoare în care este prezent ursul brun (Ursus arctos) şi anume 26 Azuga, 21Şeţu, 28Telejenel şi 30 Slon.

La ultima evaluare a vânatului, efectuată în perioada aprilie 2013, s-a identificat un număr de urşi, pe fiecare fond, după cum urmează:

–       Fondul de vânătoare 26 Azuga – 46 urşi, faţă de un optim calculat de 25;

–       Fondul de vânătoare 21 Şeţu – 47 urşi, faţă de un optim calculat de 45;

–       Fondul de vânătoare 28 Telejenel – 18 urşi faţă de un optim calculat de 10;

–       Fondul de vânătoare 30 Slon – 15 urşi faţă de un optim calculat de 10.

Se observă faptul că există o corelaţie între numărul de urşi, aflaţi în exces faţă de optim, şi cazurile de apariţie a acestora în zonele locuite. Creşterea activităţii antropice, reducerea habitatului natural şi a hranei, în zonă, este cauza principală pentru care ursul pătrunde în zonele locuite. La acestea se adaugă comportamentul turiştilor care şi al unităţilor turistice din zonă care oferă hrană urşilor.

Practic, în cazurile fondurilor Şeţu şi Telejenel, nu au fost semnalate decât extrem de rar, apariţii ale urşilor în apropierea zonelor locuite.

În cazul fondului Azuga, s-au înregistrat, în anul 2012, 35 sesizări privind apariţia a 21 urşi în localitatea Buşteni (punctele Valea Cebului, Telecabină şi Hotel Silva), Azuga( punctele Spital, Cartier Colonie, Satul Nou) şi Predeal (Unitatea militară). Pentru monitorizarea şi planificarea acţiunilor de întreprins au avut loc 50 de patrulări care au implicat 15 angajaţi ai Ocolului Silvic Azuga şi ai Direcţiei Silvice Prahova, personal angajat de la Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, Poliţie şi Jandarmerie.

Ca urmare a acestei situaţii, Direcţia Silvică Prahova a solicitat şi obţinut aprobarea Autorităţii centrale care răspunde de silvicultură pentru relocarea a 11 urşi şi împuşcarea a altor 2.

Trebuie menţionat faptul că, în anul 2009, ca urmare a unei situaţii similare, în condiţiile în care Fondul de vânătoare Sinaia era gestionat de D.S. Prahova, a fost relocat un număr de 25 urşi.

Pentru anul 2013, sunt prevăzute patrulări de monitorizare efectuate de către personalul silvic precum şi amplasarea unor bariere de hrană (granule, porumb) astfel încât urşii să nu mai ajungă în zonele locuite. În plus, se vor recolta, prin împuşcare 2 urşi, în zona din afara Sitului Natura 2000 Bucegi.  

   Până în prezent, a fost semnalată apariţia a 3 urşi în zona Valea Cerbului-Buşteni, din care doi adulţi şi un pui.

În urma monitorizării care va continua împreună cu autorităţile locale şi celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu, se va solicita o nouă autorizaţie de relocare.

   Pentru celelalte fonduri de vânătoare, neaflate în gestiunea Direcţiei Silvice Prahova, nu deţinem date relevante.

4.Măsurile dispuse pentru prevenirea şi combaterea tăierilor ilegale de arbori

Direcţia Silvică Prahova, administrează, prin cele 9 ocoale silvice componente, o suprafaţă de 90.053 ha fond forestier proprietate publică a Statului Român şi are încheiate contracte de servicii silvice sau de administrare pentru alte 24.975ha fond forestier naţional proprietate privată (persoane fizice şi juridice). Cele 9 ocoale silvice sunt organizate în 32 districte silvice care au 174 de cantoane.

   Conform metodologiei, în vigoare la această dată, suprafaţa minimă pentru care se constituie un canton silvic este de 1100 ha la munte, 700 ha la deal şi 350 ha la câmpie. În general, cantoanele de deal şi câmpie conţin mai multe trupuri de pădure, cu un grad ridicat de dispersie, ceea ce creează dificultăţi evidente în asigurarea pazei.

   În anul 2012, volumul total al tăierilor ilegale de arbori a fost de 4175 m.c., cu o creştere de 24% faţă de anul trecut datorată unor cazuri de excepţie privind îndeplinirea atribuţiilor de pază ale personalului silvic. Cazurile respective s-au soldat cu sancţiuni administrative sau chiar sesizarea organelor de cercetare abilitate.

   Cauzele pentru care se înregistrază acest volum de masă lemnoasă   tăiat în delict ţin de următoarele elemente:

–       situaţia materială precară, în anumite zone din judeţul Prahova, aflate în vecinătatea suprafeţelor de pădure (Slon-Ceraşu, Jugureni, Călugăreni, Măgureni etc);

–       o analiză indulgentă, a organelor în drept, pentru diferitele cazuri de tăiere şi furt de arbori, ceea ce a dus la acordarea neînceperii urmăririi penale pentru faptele sancţionate prin contravenţiile repetate, procese verbale de infracţiune; în plus, întocmirea de către peronalul silvic, cel al ITRSV sau de Poliţie de procese verbale de contravenţie nu se soldează cu niciun rezultat, făptaşii fiind declaraţi insolvabili; sunt cazuri de cetăţeni care au strâns deja câteva zeci de procese verbale de contravenţie, necontestate,

–       lipsa de profesionalism a personalului silvic de teren care a scăpat de sub control situaţia, în multe din cazurile cu volume mari de masă lemnoasă tăiată în delict;

–       un cadru legislativ permisiv.

Situaţia este destul de gravă însă în pădurile aflate în proprietate privată pentru care nu sunt asigurate servicii de pază sau administrare prin ocoale silvice autorizate, de stat sau particulare.

Pentru prevenirea şi combaterea tăierilor ilegale de arbori, considerăm că, la nivelul Direcţiei Silvice Prahova, am luat diferite măsuri precum:

–       realizarea de inspecţii cantonale cu delegaţi ai altor ocoale silvice sau din cadrul Direcţiei Silvice Prahova, în vederea eliminării automatismelor şi a subiectivismului, în cunoaşterea situaţiei reale din pădure;

–       introducerea, semestrial, a câte unui ocol silvic în control tematic;

–       verificări ale parchetelor în lucru sau a unor cantoane silvice care au înregistrat volume mari de masă lemnoasă tăiată în delict;

–       participarea la acţiunea „Scutul Pădurii”, alături de celelalte instituţii abilitate;

–       sesizarea ITRSV Ploieşti şi a altor instituţii pentru toate faptele de încălcare a legislaţiei silvice, neaflate în sfera de atribuţii a personalului silvic din cadrul Direcţiei Silvice Prahova;

–       obţinerea atestatului FSC de către RNP Romsilva precum şi monitorizarea permanentă de către organisme internaţionale specializate în problematicile de mediu şi sociale.

Este de aşteptat ca noile prevederi incluse în modificările aduse la Codul Silvic să contribuie la îmbunătăţirea semnificativă a situaţiei în ceea ce priveşte paza fondului forestier. Pentru aceasta, trebuie menţionat faptul că, în perioada martie-aprilie 2013 a avut loc etapa de consultare a specialiştilor din domeniu şi în care s-au formulat amendamentele necesare.