Se înmulțesc acuzele de blat la adresa echipelor prahovene ale iubitorilor fotbalului! Mai greu este cu probatul, ochiul format și experiența în cazul unui non-combat nefiind luate în seamă de instanțe, deocamdată

Dragos Trestioreanu - mai 30, 2023

Sâmbătă, 27 mai 2023, am citit cu maximă surprindere, de ce să nu recunosc?, că una dintre echipele prahovene de fotbal din Seria a V-a a Ligii a III-a ratase calificarea în finală, pe propriul teren, după ce câștigase în deplasare meciul cu o grupare vâlceană plină de jucători cu experiența chiar și a primului eșalon. Însă, nu ratarea calificării alor noștri m-a uimit – deh, se mai întâmplă și așa ceva -, ci rezultatele din turul și returul semifinalei cu pricina. La Dăești, formația CS-ului din Blejoi se impusese meritoriu, au declarat martori oculari, în schimb, pe terenul de lângă calea ferată, la vreo 7 kilometri de Ploiești, învingătorii din urmă cu trei zile au cedat, nici mai mult, nici mai puțin, cu 6-2!!!

Cine nu a văzut partida se putea gândi că o fi intervenit oboseala drumului până în județul Vâlcea și înapoi, acasă, ca și timpul scurt dintre prima și a doua manșă. Dar, nu-i așa?, și adversarii au avut parte de aceleași condiții de deplasare și temporale ca pauză, cu excepția… drumului de întors acasă, desigur. Și-atunci, de ce rușinea aceasta maximă, rezultatul total neașteptat, 2-6, după 4-3, o jenă taxată, și mai dureros, de scandările, notează www.liga2.ro în cronicheta partidei, ale iubitorilor de fotbal locali: „Blat, blat!”? Ei bine, în acest context, mă gândesc că, atâta vreme cât noi, jurnaliștii locali, îi lăudăm, adesea, pe spectatorii prahoveni ai meciurilor din sportul-rege nu numai că ar „mânca” fotbal „pe pâine”, ci și că s-ar pricepe de minune asupra a ceea ce „înghit”, ar fi greu să-i contrazicem în această situație.

Trecând de la general, să zic așa, la particular, mirarea a fost cu atât mai mare, cu cât am fost, nu o neg, un simpatizant declarat al Blejoiului. Asta până într-o zi, când m-am detașat cu totul de această grupare, care – mea culpa! – mi se părea a fi fost altceva în peisajul de profil local. Nu aș vrea să dezvolt acum o problemă mai delicată ivită, atunci, între foști jucători de la CS și persoana mea, iar asta deoarece li se păruse că-l lăudasem prea mult pe un atacant ale cărui goluri au (cam) ținut echipa și în al patrulea și în al treilea eșalon, vreme de câteva sezoane. Era vorba despre un fotbalist care nu mai este din iarnă la Blejoi. Apreciind drept jignitoare reacția lor, am preferat atunci să renunț a mai merge la arena lor, deși nu lipseam de la partide, nu am mai scris (mai) deloc despre echipă, dar am continuat să-i urmăresc rezultatele și să mă bucur, chiar dacă nu oi fi crezut, de victorii. Absentând astfel și la returul de sâmbătă, de la Blejoi, nu pot să decretez firește, fără echivoc, că a fost un blat, așa cum se spune în jargon, numit însă, mai elegant, și non-combat. De subliniat că, dacă aș fi fost la fața locului, eram – fără falsă modestie – mai greu să fiu păcălit, după ce-am trăit din plin perioada Cooperativei. Dar, acum, nici nu pot să ignor două aspecte demne de reținut: scandările din tribună (vezi mai sus) și cota mare, de dinainte de meci, pentru înscrierea de goluri multe date de… echipa lui Mihai Costea, la Blejoi. O informație ce mi-a parvenit pe parcursul documentării acestui material. Scuze, dacă formularea nu este identică, în acest caz, cu aceea de la casele de pariuri, dar nu sunt „jucător”!

Nu voi lega aceste două lucruri însă de faptul că mesajele mele, de pe WhatsApp, nu au găsit ecou, vreme de 48 de ore și mai bine, la doi conducători de la CS Blejoi, ambii vechi prieteni, ci nu simple cunoștințe. Unul este Paul Mâinea, pe care îl simpatizez sincer de ani buni, el debutând în jurnalism sub aripa mea, apreciindu-l mereu ca un om integru, iar altul – Gheorghe Biziniche, sau Traian Bizinichi, așa cum îl știam toți cei care îl cunoșteam de la defuncta SC UPETROM 1 Mai, acolo unde fusesem colegi multă vreme. Ori din fotbal, pe vremea când era arbitru-asistent. Personaj amuzant, cu un umor fabulos, de „Bizi” nu am auzit vreodată măcar un cuvânt că s-ar deda la nefăcute. Astfel încât, m-am tot gândit de ce nu mi-au răspuns: să le fi fost de rușine, să fi știut ceva și-au dorit astfel să ascundă ei gunoiul (altora) sub preș, în genul, vezi copilăria, „urma scapă turma”? Însă, dacă s-au ascuns fiindcă ar fi știut de ceva ocult la mijloc, tocmai din aceeași credință expusă mai sus că sunt doi oameni fără pată, dar se va dovedi că altcineva ar fi pus la cale totul, verdictul poate fi numai unul: blatul, așa cum a scandat tribuna, să fie pedepsit drastic. Chiar și cu reînceperea activității de la ultimul eșalon județean! Repet, numai dacă se va dovedi fără echivoc că a fost vorba despre un non-combat, din varii motive, sâmbătă la Blejoi, neinteresându-mă care o fi fost acela, ambele „combatante” trebuind să plătească.

Aștept ancheta urgentă a FRF și, mai ales, rezultatul acesteia! Cineva din lumea fotbalului, totuși împotriva unor astfel de practici, îmi spunea că ar fi păcat că sezonul foarte bun al CS Blejoi să fie uitat și să rămână în urmă numai scandalul uriaș de după meci. Dacă tot ceea ce rămâne este o rușine, este firesc să se uite restul, c să mai! Din nefericire, de la o vreme încoace, până și Petrolul are parte de astfel de acuzații. Ca și CSO Plopeni, nu numai Blejoiul. Nu bag mâna în foc pentru niciuna, neavând probe, dar în urma acestor acuzații se știe că rămân întotdeauna urme de genul „și dacă…”! Dacă așa a și fost, măi, băieți, suporterul îl câștigi cu dificultate, dar de pierdut, mai ales când îi crapă obrazul de rușine, îl pierzi pe veci! Paule, Traiane, vă mai aștept, fiți bărbați și declarați ce-a f0st cu adevărat!