Un student UPG explică ştiinţific fenomenul curenţilor ucigaşi “rip” din Marea Neagră şi îi indică pe (i)responsabilii care l-au generat

Presa este plină de articole despre curentul de tip “rip”, care reprezintă cauza acestor înecuri, dar nimeni nu se întreabă de ce acest termen nu a fost prezent în dezbaterea publică până în vara acestui an.

Principiul al treilea al mecanicii newtoniene spune, în forma sa colocvială, că orice acțiune aduce după sine o reacțiune. Cu toate acestea, până în prezent, discursul public se concentrează pe efect în loc să fie concentrat pe cauză. Poate că nu se dorește discutarea cauzei, dar atâta timp cât am o tastatură lângă mine și ceva ce merită expus în spațiul public, nu am de ce să mă autocenzurez.

Sunt de părere că există o corelație directă între lărgirea exagerată și iresponsabilă a plajelor de pe litoralul românesc și apariția acestor curenti.

Începând cu anul 2021, statul român a investit sume în ordinul sutelor de milioane de euro pentru lărgirea plajelor. 50 de hectare între Eforie Nord și Eforie Sud. 30 de hectare în zona Mamaia. 11 kilometri noi de plajă în zona Venus și lista poate continua.

Indemn la un scurt moment de reflecție asupra faptului că în alte zone din Europa cu un flux turistic semnificativ mai mare, astfel de decizii nu au fost luate. Întrebarea ar fi de ce?

Dat fiind că sunt student la o facultate tehnică și îmi petrec o bună bucată din timpul liber explorând pasiunea mea pentru științele exacte, am simțit nevoia să împărtășesc o serie de argumente care prezintă cum rata ridicată a înecurilor din acest an este direct corelată cu decizia iresponsabilă a autorităților de a mări plajele într-un mod exagerat.

Pentru a face această postare mai ușor de urmărit, am ales să o structurez sub forma a 3 argumente.

Lărgirea plajelor aduce în prim plan un fenomen complex ce poarta denumirea de rezonanța hidrodinamică, apariţia acestuia este favorizată de modificările aduse geometriei litoralului și adâncimilor subacvatice.

Acest fenomen gravitează în jurul principiului fundamental al rezonanței, în care frecvența de oscilație a apei într-o anumită zonă poate sincroniza cu frecvența undelor valurilor care pătrund în acel spațiu. Această convergență are ca rezultat acumularea și amplificarea energiei undelor, subliniind astfel fenomenul în cauză.

Metaforic, rezonanța hidrodinamică poate fi comparată cu un balansoar care stimulat la frecvența potrivită, prezinta o amplificare semnificativa a amplitudinii de mişcare.

Analog, atunci când frecvența undelor valurilor coincidă cu frecvența naturală de oscilație a apei, energia undelor este transferată eficient în mediul acvatic, conducând astfel la creșterea înălțimii valurilor și intensității curentului.

Acest fenomen are consecințe semnificative asupra siguranței înotătorilor. Valurile mai mari pot destabiliza înotătorii, iar curentul mai puternic îi poate îndepărta de mal și îi poate pune în situații periculoase în lupta lor pentru stabilitate.

În cadrul lărgirii plajelor, se introduce o transformare de amploare în topografia subacvatică, generând astfel un gradient brusc de adâncime în zona de trecere de la plajă la adâncimea mai mare a apei.

Acest gradient de adâncime se evidențiază printr-o schimbare rapidă a nivelului apei, iar traversarea acestui prag de către curent declanșează turbulența hidrodinamică, fenomen caracterizat prin mișcare haotică și neregulată a apei. Această turbulență se reflectă în prezența curenților turbulenți, ale căror direcții și viteze sunt variabile si impredictibile.

În înot, turbulența hidrodinamică în zonele cu adâncime variabilă crește semnificativ riscul de înec. Curenții turbulenți sunt imprevizibili, reducând controlul înotătorilor asupra direcției și poziției în apă. Această turbulență poate fi asemănată cu instabilitatea fluidelor în alte medii, ca în meteorologie. Vânturile turbulente din meteorologie prezintă un comportament similar, cu curenți de aer haotici și neprevăzut în timpul fenomenelor meteorologice intense.

Când plaja este lărgită excesiv, modificările în topografia subacvatică pot influența modul în care undele valurilor interacționează cu curenții. În aceste condiții, energia cinetică transferată de valuri către apă poate genera un comportament turbionar caracterizat prin rotații vorticoase astfel dand nastere unui fenomen ce poarta denumirea de “turbulenta cuaternara”

acesta din urma conduce la fragmentarea și dispersia energiei undelor, ducând la formarea unor valuri mai mici și mai intense ale caror direcții și viteze sunt imprevizibile.

O consecință a turbulenței cuaternare este formarea vortexurilor hidrodinamice în zonele de tranziție dintre plajă și apele mai adânci. În zonele de tranziție, aceste vortexuri pot fi foarte puternice și imprevizibile, cu potențialul de a pune în pericol înotătorii. De asemenea, ele pot disipa energia undelor valurilor și pot perturba direcția curentului, complicând și mai mult înotul în aceste zone.

Oare în realizarea studiilor de fezabilitate s-au luat in calcul fenomenele de mai sus ?

 

(SURSA: Facebook – OPRIȘESCU DULGHERU ANDREI ȘTEFAN , student anul III,  Facultatea de Ingineria Petrolului și Gazelor, UPG Ploiești)