UNA PE ZI. Antrenorul sau jucătorii? Cine după cine se ia?

Redactia - oct. 15, 2014

Există situații, și la noi, și pe altundeva, în care între un antrenor și jucătorii săi nu există receptivitate reciprocă de la bun început. Fiecare are filozofia sa și – cel puțin pentru moment – nu acceptă să se abată de la ea. Orice ar fi. Fiecare rămâne închistat într-un șablon al lui. Dacă situația se perpetuează prea mult, niciodată nu va exista compatibilitate, iar efectul va fi devastator. Există însă și cazuri, în care, cu timpul, una dintre „tabere”, dacă nu chiar amândouă, își reconsideră poziția. în ultimul, consecința este apariția rezultatelor dorite și, totodată, cele așteptate. Există marota că întotdeauna jucătorii trebuie să se ia după antrenor, niciodată invers. Asta, evident, în procentul cel mai mare. Dar mai sunt și excepții. Important este ca tehnicianul să se facă înțeles, iar asta adaptându-și metodele de lucru, comportamentul, felul de a vorbi, la specificul colectivului. Unul cu multe personalități laolaltă e mai greu de convins. Dar, atunci când se ajunge la un modus vivendi, apare și declicul. Important este să se treacă peste primul impuls – și de o parte, și de alta. Cel al respingerii, firește. Odată ce încep să se apropie de același numitor comun, nu mai vorbim de două „tabere”, ci de una și aceeași. Pe românește, toți trag la aceeași căruță.

Un exemplu sugestiv de acest gen, din fotbalul mare, mi l-a oferit mijlocașul central stânga al Petrolului, Pablo de Lucas Torres. Iar aduc vorba despre el, la numai 24 de ore distanță, pentru că provine dintr-un fotbal care a dat, ani buni, ora exactă nu numai în Europa, ci și în lume – cel spaniol, câștigător la EURO și la Cupa Mondială. Primera Division,. chiar și pe fondul scăderii de tonus de la echipa națională iberică, rămâne unul dintre punctele de maximă atracție pentru iubitorii sportului rege de pe mapamond. Ce povestește Pablo de Lucas? „Eram la Salamanca, iar antrenor – Alejandro Menendez. Când a venit la echipă, a fost o mare schimbare cu el, pentru că noi jucasem în sistemul 1-4-3-3, iar – la început – nimeni nu înţelegea ce vrea, de fapt. Ne întrebam unul pe altul de ce ne obligă să ne respectăm poziţiile în teren şi ne interzice să părăsim zonele, indiferent de situaţie. După patru-cinci meciuri, în care am tot câştigat, ne-am zis că acest om avea, de fapt, dreptate. Am învăţat foarte mult de la el. Să ştiţi că şi Barcelona joacă la fel: merge mingea, dar jucătorii îşi respectă zonele tot timpul. Sigur, mai puţin Messi, care se duce unde vrea el pe teren”.

Extrapolând, în noul său mandat de la Petrolul, Gigi Mulțescu a venit cam cu aceleași idei de la precedentul, adică un 1-4-4-2, presing avansat, risipă de energie, „materiale”, mingi aruncate în spatele defensivei, indicații pe un ton mai neaoș, discplină la sânge etc. OK, dar „Petrolul 2014” nu mai are deloc legătură cu „Petrolul 2012”! Acum, în echipă, sunt multe personalități, fotbaliști din diverse țării, majoritatea cu un CV important, cu orgolii, cu conștiența propriei valori… Nu poți țipa la Teixeira, ca la – dau un exemplu la întâmplare – la Roberto Alecsandru. Nu poți trece, cât a-i bate din palme, de la un 1-4-2-3-1, pe care Geraldo & Co. îl visează și noaptea, la un 1-4-4-2, care cere o mai lungă adaptare, nu-i poți cere unei formații de posesie să treacă pe „iute înainte” la jocul de contratatac. Glumind, nu-i poți cere… Barcelonei să joace precum Real Madrid. Dacă insiști, există riscul de a se risipi ce s-a agonisit.

Din fericire, ambele „tabere” de la Petrolul au ajuns aproape de consens, fiecare mai lăsând de la ea, câte ceva. E foarte bine când fiecare nu se mai consideră deținătoarea adevărului absolut, admițând că există mereu și o cale de mijloc. Acolo unde să se întâlnească… unul cu alții. Petrolul post-Răzvan Lucescu, opusul lui Gigi Mulțescu ca tehnician, din mai multe puncte de vedere, se apropie de… mijlocul drumului. Iar rezultatele dorite cu siguranță vor și apărea. Numai ca niciuna dintre „tabere” trebuie să nu mai vrea să se întoarcă, vreodată, acolo de unde s-a plecat! Ce credeți că se va întâmpla, de fapt? Aștept păreri!