UNA PE ZI: Unde este galeria cea frumoasă a Petrolului?

Redactia - oct. 21, 2014

Cine nu a fost măcar o dată – indiferent dacă îi place fotbalul sau nu – pe noua arenă Ilie Oană nici nu știe ce pierde. De la construcția propriu-zisă, la confort plus siguranță și până, mai ales, la atmosfera de vis creată de suporteri, cu galeria de la peluza I în rolul principal, totul este fermecător. Sau, cel puțin, așa a fost până mai de curând. Când ceva s-a întâmplat. Bine, s-a mai produs o schismă ce a condus la translatarea unora din membrii galeriei la peluza de vizavi. Apoi, apele – care se cam învolburaseră, au revenit, ușor-ușor, la matcă. De câtva timp, au apărut contestările la adresa conducerii SC FC Petrolul. OK, este democrație, dar ce facem cu ea? În momentul în care se contestă, aprioric există și soluție alternativă. Asta fiindcă, de fapt, scandările au drept scop punerea presiunii pe anumiți oficiali ai clubului, pentru a se retrage, a ieși din peisaj. Motive se găsesc întotdeauna de a justifica o astfel de atitudine. Însă, nu se caută și explicații până la capăt. De ce e așa, ci nu altfel? Pe acest fond de scandal cvasi-continuu, s-a lăsat cu amenzi uriașe. Să nu ne ascundem după cireș. Să dai sute de mii de euro, când te plângi că nu prea te ajungi cu banii, nu-i chiar floare la ureche. Aaș cum o lume întreagă și-a dat seama, în peluza galeriei sunt tineri inteligenți, care știu ce consecințe au manifestările lor. Înțeleg foarte bine că orice scandare xenofobă, orice banner mai mult decât jignitor ori, chiar, vezi meciul recent contra Ceahlăului, afișarea unor mesaje conținând cuvinte triviale, pe un stadion pe care vin și femei, și fete, și copii, aduc cu sine penalizări finannciare cu multe zerouri în coadă. Mai rău, se prefigurează chiar închiderea arenei pentru mai multe meciuri, ultimul avertisment fiind dat deja.

Se pune întrebarea dacă toți cei care contestă conducerea, și vor ca acțiunea lor să aibă efectul dorit, își închipuie că vor mai putea continua la fel. Dacă pe porți vor fi puse lacătele până la finele turului, să zicem, cum va fi? Să nu mai vadă echipa favorită, pe care o încurajează și pe care spune că o iubește din răsputeri, poate fi un scop al unui suporter? Nu cred așa ceva! Și-atunci? De ce se merge mai departe pe aceeași linie? De ce se strigă contra unei naționalități conlocuitoare, reprezentată pe teren de arbitrul unui meci? Cu ce interes? OK, se fac bancuri pe seama patronului, aflându-ne acum în plină campanie electorală pentru alegrile prezidențiale. Dar, se crede că acesta, gata, nu va mai suporta și va ridica mâinile, predându-se? Să presupunem totuși că ar claca psihic. Oare, nimeni nu se gândește că, țintă a bășcăliei, pune scaunele pe mese și închide prăvălia, așa cum se zice în jargon? Ce se va întâmpla? Plătim cu toții că lui X sau Y nu-i place de Z și-l împinge către poarta stadionului, cu mesaje când subliminale, când pe șleau? Scandarea cu „Capră președinte” i-a amuzat pe suporteri de diverse vârste și pregătiri. Semn că făcutul hazului de necaz rămâne „sportul național”! Numai să nu se ajungă la zâmbete înghețate în colțul gurii. Lăsat ca după – Doamne, ferește! – un AVC. Orice schimbare, dintr-un motiov sau altul, necesită timp. Deloc puțin. Nu scoți o cărămidă și pui alta ân loc, cât ai clipi. O galerie_petrolul_pe_ilie_oana_prosport.ro tranzacție de vânzare-cumpărare din domeniul sportiv se poate întinde de-a lungul unui an sau chiar a mai multora. Pleacă cel vizat, în bășcălie, drept președinte de țară, dar cine vine imediat în loc? Nu-i treaba contestatarilor? Dar a cui? Să ne înțelegm foarte bine că nu mai e ca altădată când se mergea cu jalba la primărie. Prin lege, s-a văzut deja că nici măcar un bonus de perfomanță nu mai are voie să dea! Un contract semnat și parafat, în urma căruia s-au virat și unele sume de bani, nu mai poate fi dus la bun sfârșit, pentru că s-a constatat, peste noapte, că nu ar fi voie. Soluția, deci, rămâne tot un patron privat, nicidecum statul. Să zicem că ar exista unul. Însă, nu cumva s- întreba de ce să-și bage capul în jug și, apoi, să pățească la fel?

Nu sunt împtriva contestărilor, dar numai pentru cele făcute pe un ton decent, cu bannere având mesaje concepute cu cap. Așa cum am mai văzut destule la galerie. Pledez pentru un dialog între tabere, să le zic așa. Să se știe ce vrea una și ce poate alta. Nimeni nu trebuie să se ascundă în spatele ușilor închise. Dacă o face, riscă să ajungă de batjocura unora dintre suporteri. Cum s-a întâmplat luni seara, pe „Ilie Oană”. Pe de altă parte, nu-i mai puțin adevărat că a așeza la aceeași masă, pe o parte a ei, persoane care au confundat un stadion de fotbal cu un show de sub cupola circului, este o acțiune greu de înfăptuit. Dacă nu cumva chiar imposibil. Scopul ar trebui să fie comun, Petrolului să-i fie cât mai bine. Nu să se producă o implozie ale cărei urmări poate avea efecte dezastruoase pe termen scurt. S-a ajuns la un nivel înalt, comparativ cu vremurile de restriște din eșalonul secund. Numele Petrolul apare mereu în centrul atenției. Nu mai este o – să mă scuze! – Concordia Chiajna sau CSMS Iași. E Petrolul – echipa cu ascensiunea cea mai rapidă spre culmi din ultimii doi ani și jumătate. E echipa lăudată nu numai pentru jocul spectaculos, ci și pentru atmosfera fără egal creată de suporteri. Nu a fost antrenor care să fi venit pe „Ilie Oană” fără să fi avut un cuvânt de apreciere față de publicul ploieștean. Cel care impunea respect. Se spunea adesea că Petrolul are… 1-0 de la vestiare, când oaspeții auzeau de pe tunel imnul și cântecele din arenă. Atunci, de ce să se piardă, în câteva săptămâni, acest capital formidabil, de care are nevoie orice formație să-și trasnforme în realitate visele de mărire? Multe trupe din țară se roagă să aibă astfel de fani, dar nu-i vor avea în veci! Nu-i normal, atunci, să se revină urgent la „tabloul” de altădată? Sunt convins că destui suporterii își vor atmosfera fără egal înapoi. Va fi posibil? Când?