Coincide săptămâna meciului Petrolul-Dinamo cu anunțul noului „patronat găzar”, de data asta al unor afaceriști turci? Sau va rula „pelicula de la Cluj”, cea cu promisiuni de intermediere a investițiilor terților, ci nu cu garanția bonității financiare proprii?

Dragos Trestioreanu - ian. 14, 2024

Absolut firesc, odată cu bomba de presă amorsată pe o rețea de socializare bine cunoscută de către Octav Preda – cel care rămâne pentru mine, recunosc franc, un prieten bun și un îndrăgostit peste poate de FC Petrolul, ci nu un fost șef de galerie, un guru al suporterilor sau un ex-șef departament marketing al clubului găzarilor -, s-a dat startul „umflării” în media a unui balon care mai-mai ca acum să facă pac, nu chiar bum, așa cum mă întrebam ieri dacă va fi. Am citit atâtea variante, diferite de la site la site, și atâtea termene de „lansare la apă” a noului „patronat” turc de la ACS Petrolul ’52 Ploiești, încât îmi pun întrebarea dacă să nu mă trezesc luni, 15 ianuarie 2024, pe la șase dimineața, să nu pierd conferința de prezentare a domnilor de la Istanbul! Ce tu, audit? Ce, este nevoie? Pare-se că nu, dacă presa din capitala țării dă negocierile ca și finalizate, fiind un pas, mic de tot, până la semnarea actelor oficiale!

Unii – că sigur în prima zi a săptămânii apare anunțul oficial, știind și planul secret al părților; alții, că pe parcursul aceleiași, cea a meciului Petrolul-Dinamo, așa, ca o… avanpremieră stimulatoare, de genul „Vin banii la băieți” – știți clișeul! Unii – că turcii bagă urgent – sub ce formă mai contează?!? – trei milioane de euro, un procent important urmând a fi alocat transferurilor, cu un vârf de atac competitiv în fruntea listei; alții, nu se avântă chiar în a da sume și, pe cale de consecință, nici ce s-ar face cu ei. Dar, nimeni, absolut nimeni, nu se apleacă deloc asupra faptului că turcilor poate că nu le-o conveni cuantumul datoriilor mari de la clubul luat în vizor, unele surse vorbind deja despre alta, iminentă, în plus, de vreo 25 de milioane de lei, adică circa 500.000 de euro! Și nici dacă or accepta cei de la Istanbul să cumpere, pe diferite perioade de timp, mărcile aflate în patrimoniul municipalității, nu se spune ceva, deși a fost unul dintre obstacolele de nesărit la negocierile de la Cluj, așa cum afirmă alte surse, mai precis de la „U”.

Prezentarea oamenilor de afaceri din capitala comercială a Turciei a fost oarecum parcimonioasă, deși domniile lor, dar mai ales Serhan Çetinsaya (foto la titlu, ]n prim-plan), ar fi meritat mult mai mult. Evident, deoarece tânărul de 32 de ani ar putea fi, cu adevărat, un tun dat de găzari, însă numai dacă ar veni având în spate puternica firmă de construcții Artaș Insaat, întemeiată de tatăl său, Suleyman Çetinsaya, în anul 1977, și care este posibil să aibă contracte și în România, nu numai în toată Turcia. Chiar dacă în media autohtonă, se mai încurcă funcțiile, Sertaç Güven (foto la titlu, în plan depărtat) fiind ba președinte, ba vicepreședinte, la Trabzonspor, iar dl Çetinsaya – invers, la Beșiktaș, ambele foste campioane ale Süper Lig (cel dintâi eșalon fotbalistic), am să încerc să lămuresc – cu sprijinul unei surse foarte bune cunoscătoare a sportului rege din Turcia – ce înseamnă acestea la un club de acolo. Suporterii „lupilor” așteaptă emoționați, dar și plini de speranță, anunțul că s-a bătut palma între Marian Copilu, rămas, zice-se, special în Antalya tocmai pentru a finaliza businessul, și Serhan Çetinsaya, Sertaç Güven și partenerii lor, fotoreporterul ploieștean Cristi Stavri oferind numele și a altor patru. De aceea, ei merită să înțeleagă rolul fiecăruia dintre cei din urmă. Înainte însă de a-mi fi explicat ce și cum, sursa m-a întrebat: „Dacă acești turci chiar au bani, atunci de ce nu i-au investit la ei în țară, de ce la Petrolul, câtă vreme familia lui Serhan Çetinsaya este originară din Kayseri, oraș cu o echipă foarte bună din Süper Lig?”. Mai cu o jumătate de gură, totuși, i-am răspuns că poate interesele economice personale i-au determinat să facă acest pas. Vom afla, de altfel, ce anume i-a îndemnat, în cazul în care afacerea va și prinde contur deplin. Că o fi zilele acestea, că o fi mai târziu sau chiar la vară rămâne să stabilească părțile.

Revenind la funcții, am aflat că orice amator de a investi bani, mulți, foarte mulți, că așa-i în Turcia, la o echipă de fotbal, cu precădere din Süper Lig, o dată cu acest demers primește automat funcția de președinte. Nota bene, investiția, la ei, este egală, în special, cu un… împrumut, știind dl Copilu foarte bine cum este cu așa ceva! Dar de ce e astfel? Simplu, fiindcă acolo nu există patroni, președintele fiind bașkanul, omul nr. 1 din club! În schimb, vicepreședintele are rolul de a se ocupa de transferuri și este beneficiarul comisioanelor primite în urma acestora. Nu întâmplător, se scrie că Serhan Çetinsaya ar fi demisionat, vara trecută, de la Beșiktaș, din cauza nemulțumirii ratării achiziționării celebrului spaniol Sergio Ramos. S-ar deduce, drept urmare, că domnia sa, deși scos în față în media, la tranzacția cu Petrolul, nu ar fi băgat bani la „alb-negri”. Iar dacă ar investi la FC Petrolul ar putea să fie din două surse: ori bani personali, ori din cei ai firmei Artaș Insaat, la care este membru în consiliul de administrație. În cazul din urmă, chiar ar putea fi vorba despre un tun financiar. Fapt pentru care nu înțeleg de ce, ca președinte la Trabzonspor, cum a fost prezentat inițial, Sertaç Güven este lăsat mai în plan secund, deși – conform explicațiilor de mai sus – ar fi investit la clubul din orașul-port de la Marea Neagră. Deci, i-ar fi fost superior partenerului scos în față, acum. Glumind puțin, de ce nu o fi trecut pe celălalt mal, să bage bani la… Farul? În finalul explicațiilor, ca un fapt divers, sursa și-a exprimat o anumită doză de neîncredere în privința posibililor investitori, cunoscând că, în destul de mare procent, seriozitatea turcilor din fotbal nu ar fi calitatea lor numărul unu, ci fiind undeva mai jos în topul neoficial al genului!

Telenovela de la Cluj, un semn de întrebare în calea tranzacției de la Ploiești

Altfel, este foarte interesant că pe www.fanatik.ro s-a scris că, direcționați de fostul agent de jucători Giovani Becali spre FC Petrolul și, abia apoi, spre Universitatea Cluj, turcii mai sus-menționați au preferat clubul „șepcilor roșii”, instalându-l acolo, ca director executiv, pe… moldoveanul de peste Prut Sevastian Botnari, adus la găzari, în aceeași funcție, de către fostul președinte executiv Costel Lazăr! Ulterior, s-a aflat de pe același site că părțile nu au mai ajuns la un numitor comun, deoarece afaceriștii din Turcia nu au prezentat garanția bancară a unei bonități de 20 de milioane de euro, sumă promisă de ei a fi investită la „U” și că au precizat numai că vor intermedia aducerea banilor în club de la terți!!! Moment în care, zice-se, clujenii s-au temut de un alt caz „Cortacero la Dinamo”. Colateral, s-ar mai fi scris și că turcii ar fi fost deranjați că nu vor fi primi definitiv marca și palmaresul Universității Cluj. Ca o paranteză, la FC Petrolul este mult mai bogat, desigur. Cu plusuri, cu minusuri, cei care negociază businessul, din tabăra ploieșteană, ar trebui să deschidă ochii cât cepele, pentru a nu fi luată o mare țeapă și să se trezească astfel cu buza friptă. Dacă va fi ceva serios de ambele părți, atunci afacerea merită, dar așa sa fie! Deși, deocamdată, nu prea pare 100%, potrivit documentării prezentate mai sus! Vom vedea…

Foto: www.fanatik.ro (oamenii de afaceri turci, la terenul de fotbal Titanic Training Camp, din Lara, la meciul amical dintre FC Petrolul și Chornomorets Odessa, de vineri, 12 ianuarie)